vineri, 17 mai 2024

Ion Văsâi






Pictor

N. 13 mai 1953, în Moineşti, județul Bacău.
Este fiul lucrătorilor comerciali Maria (n. Ciosu) şi Ion Văsâi, mama fiind vânzătoare, iar tatăl, gestionar şi şeful localului „Terasa" din oraş. A copilărit în urbea lui Pic G. Adrian şi Constantin Ciosu, începându-şi studiile la Şcoala Generală Nr. 3 din cartierul Lucăceşti (1960-1968), unde învățase cu ani în urmă şi pictorul Nicu Enea.

A avut încă din clasele primare preocupări pentru muzică şi desen, participând la expozițiile de desen ale copiilor, la spectacolele şi concursurile şcolare gen „Dialog pe aceeaşi scenă" şi obținând, în 1968, o menţiune la prima participare la Concursul Naţional al Copiilor de la Bucureşti. Chiar dacă avea talent la desen, acesta i-a fost remarcat cu adevărat abia în clasa a IX-a, de către profesoara de Evghenia Şendrea, de la Liceul Pedagogic din Bacău (actualul Colegiu Național Pedagogic „Stefan cel Mare"), unde reuşise la admitere, dar care nu l-a pus la treabă, aşa încât primele noţiuni autorizate despre pictură, culori şi pânză le-a aflat de la pictorul Ilie Boca, cu prilejul unei întâlniri petrecute în 1989. Cum deja începuse să lucreze singur, fără niciun pic de asistență de specialitate, acesta l-a invitat la Şcoala Populară de Artă (1969- 1972), unde era profesor, începând cursurile cu el şi cu profesorul Voicu Alecsandrescu, dar după ce mai întâi a trecut pe la secția canto şi, un an de zile, pe la clasa de pian. Aici a fost coleg, între alţii, cu plasticiana Cristina Ciobanu, iar în cadrul liceului a avut o bogată activitate extraşcolară, fiind component de bază al formației corale, antrenată în concursurile de gen, şi, pentru scurtă vreme, în cea de dansuri populare, dar participând destul de des şi la spectacolele și concertele oferite de instituțiile teatrale şi muzicale băcăuane.

A absolvit liceul la clasa profesorului Ion Fînaru, primind repartiție la Şcoala Generală din comuna Plopana, județul Bacău, unde a fost încadrat, în septembrie 1974, ca învăţător. Până să se prezinte la post a făcut o scurtă perfecționare la Iaşi, unde l-a cunoscut pe Liviu Suhar, care 1-a primit în atelier şi a lucrat cu el pe final de săptămână. Tot în Iaşi a încercat şi admiterea la facultate, dar cum nu erau decât patru locuri, pe care candidau 128 de aspiranți, s-a numărat printre cei ce au rămas pe dinafara listei. S-a revanşat însă în timpul serviciului militar la Şcoala de şoferi din Botoşani, unde a fost un privilegiat, pictând cele trei săli de circulație ale companiilor cu însemnele specifice. Pe la mijlocul stagiului, atunci când se aștepta mai puțin, a prins din mers ultima zi de înscriere la examenul de admitere la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității „Al. I. Cuza" din Iaşi, de data aceasta ajungând printre studenții Secției Arte Plastice-Desen a profesorului Vladimir Florea (1976-1979). Aici i-a mai avut ca îndrumători pe profesorii Dan Hatmanu, Vasile Condurachi, Dimitrie Gavrilean şi Constantin Radinschi, după Expoziția absolvenților de la Galeria „Victoria" din Iaşi şi susținerea examenului de diplomă, cu media 10, primind repartiție guvernamentală la Şcoala Generală din comuna Pârjol, județul Bacău. La catedra acesteia n-a rămas decât o lună, fiind detaşat apoi la Şcoala Generală Nr. 1 din Comăneşti (1979-1980) şi, de la 1 octombrie 1980, la Casa Pionierilor din Moineşti (în prezent, Clubul Elevilor). În clădirea alocată acesteia n-a găsit decât o sală goală, așa că a trebuit să o ia de la zero, începând cu achiziționarea șevaletelor și a băncilor pentru pictură și sfârșind cu propria instruire, mai întâi prin discuții cu colegii de la celelalte instituții similare și apoi prin cursurile de perfecționare la care a participat. Grație rezultatelor, după evenimentele din decembrie 1989 este numit director al acestei instituții de învățământ extrașcolar, în paralel cu activitățile didactice și de creație artistică manifestând preocupări majore pentru edificarea unei instituții moderne, care să vină în sprijinul copiilor din zona Municipiului Moinești cu oferte educaționale utile și, în aceeași măsură, atractive. Clădirea de pe strada George Coșbuc nr. 1 a fost supusă, astfel, unor transformări calitative, pe măsura aspirațiilor și rigorilor epocii, a cerințelor de ordin didactic și educațional, beneficiind acum inclusiv de un spațiu expozițional modern, Galeriile de Artă AVA, cu o capacitate de circa 50-60 de lucrări. Prezența, între 1980 şi 1988, la cursurile de perfecționare didactică şi la schimburile de experiență cu profesorii care lucrau cu elevii din cercurile de creație plastică aferente caselor pionierilor şi Palatului Copiilor din Bucureşti, i-a fost de folos în obținerea gradelor didactice, examene luate cu media maximă. Stagiile de formare continuă s-au îndesit şi în primul deceniu al noului mileniu, în perioada 2004-2011 participând la cursurile de perfecționare şi formare didactică de la Băişoara, județul Cluj, C.C.D. Bacău, Târgu Ocna şi Moineşti. Date fiind preocupările didactice şi manageriale, în primii doi ani şi-a neglijat propria creație, intrând în circuitul expozițional în 1981 şi participând de atunci la toate expozițiile anuale și de grup ale Filialei Bacău a U.A.P. Doi ani mai târziu a fost invitat să participe la Tabăra de Creație de la Berzunți, iar în 1985 a pus, la rându-i, bazele Simpozionului de Creație Plastică de la Moinești, care a cunoscut până acum 13 ediții, derulate atât în orașul petroliștilor, cât și la Geamăna și Slănic Moldova, cu participări ale unor artiști profesioniști din țară și străinătate.
A figurat, de asemenea, printre invitații taberelor de creație plastică de la Tescani (1996, 1997), Brăila (2010), Kamenice nad Lipou (2005, Republica Cehă), Chişinău (2006, Universitatea ,,Ion Creanga") şi Poltava (2007, Ucraina), lucrările rezultate în urma acestora regăsindu-se apoi pe simezele galeriilor de artă. Tot în 1985, împreună cu artistul fotograf Viorel Cojan şi cu sprijinul direct al directorului Schelei Modârzău, Dumitru Badea, a pus bazele Galeriei de Artă ,,Geneza" din Moineşti, inaugurată pe 15 iulie cu prima expoziție personală.
În spațiul intim al ,,Genezei" i-au urmat, rând pe rând, alte trei personale (1988, 1991, 2001), cu expoziții individuale mai fiind prezent pe simezele galeriilor de artă băcăuane ,,Ion Frunzetti" (1993, 2001, 2003, 2009), ,,Ad-hoc" (1996) și „Filart” (1999), pe cele ale Centrul Internațional Cultură și de Arte „George Apostu" din Bacău (1997), Oficiului Național de Expoziții ,,Sala Rondă" din București (1997), Muzeului de Artă din Râmnicu-Sărat (1998), B.C.R. Moinești (2002), Muzeului de Artă ,,Gheorghe Petrașcu" din Tecuci (2004) și pe cele ale galeriilor de artă ,,Cupola" din Iași (2001), ,,Artis" din București (2004) și AVA din Moinești (2008), pe care a fondat-o la Clubul Elevilor. Parte din lucrări i-au fost selectate, de asemenea, în numeroase expoziții colective și de grup, între care amintim ,,Atelier 35” (Bacău 1986, 1988, 1989, Baia Mare – 1988), bienalele de artă plastică ,,Ion Andreescu” (Buzău, 1996, 1998) și cele de pictură – sculptură de la București (1986, 1988) expozițiile – concurs ,,Voronețiana” (Suceava – 1990) și ,,Lascăr Viorel” (Piatra Neamț – 1997, 2005), Saloanele Moldovei (1991 – 2011), Bacău – Chișinău, toate edițiile), Expoziția Națională a Tineretului (București – 1990), expozițiile interjudețene găzduite de filialele U.A.P. Bacău (2004), Focșani (1984), Piatra Neamț (1992), Târgu Mureș (2004), Suceava (1987), expozițiile tematice ,,Zilele Culturii Călinisciene” (Onești – 1988), ,,Experiment moineștean" (Moinești - 1990, 1993, 2003), ,,Avangarda moineșteană” (idem - 1991, 1999), ,,Semne creștine" (Bacău - 1992, 2007), ,,15 artiști băcăuani” (Iași – 1995), ,,De-compoziția" (Bacău - 1999), ,,De-localizarea" (idem - 2001), ,,Jertfă și Răscumpărare” (idem - 1999), ,,Arte 2000” (Moinești – 2000), ,,Moinești în 3 zile” (idem – 2001), ,,Peisajul moineștean" (idem - 2002), ,,Peisajul moineştean în arta plastică contemporană" (idem 2006), ,,Simpozion 2006" (Chişinău-2006), ,,Zoomorfe" (Bacău -2007), ,,Salonul de primăvară (Moineşti - 2001, Bucureşti - 2001), ,,Expoziția aniversaților“ (Bacău - 2007), „Ioni“ (idem - 2010) ş.a. La acestea se adaugă participările la expozițiile colective de la Tirana (1990, Albania), Wiesbaden (1993, Germania), Praga și Tabor (1996, Cehia), Jindrichuv Hradec (idem, 1998), Ceske Budejovice şi Praga (idem, 1999), Budapesta (Ungaria, 1999), Hämeenlinna (Finlanda, 2003), Ostrava (Cehia, 2003) şi Chişinău (2004). Remarcate de criticii de specialitate, de public şi de membrii juriilor, o parte din lucrările sale au fost distinse cu Premiul al III-lea la „Voroneţiana" (1990), Premiul I (1990), Premiul Primăriei Municipiului Chişinău (2002), Premiul Uniunii Artiştilor Plastici din Ucraina (2003) și Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova (2005), toate acordate în cadrul Saloanelor Moldovei. Tot în 2005, refuză Premiul Filialei Bacău a U.A.P., dar va accepta Premiul pentru întreaga activitate artistică oferit de către aceasta, în 2009, când a revenit pe simeze, după 5 ani de acumulări, cu ampla expoziție personală de la Galeria Nouă și Galeriile „Ion Frunzeti”. În aceeași sferă a artei plastice, în 1998 a fondat Fundația Culturală AVA (Avangard Vizual Art) și, în 2003, revista de cultură cu același nume, militând încă de la început pentru înființarea unui Complex Muzeal la Moinești, scop în care a adunat deja peste 150 de lucrări ale plasticienilor participanți la simpozioanele de pictură. Până la finalizarea acestei inițiative, se bucură ca o parte din creațiile sale plastice au intrat în colecțiile Muzeelor de Artă din Bacău și Tecuci, Colegiului Național Pedagogic „Ștefan cel Mare” din Bacău, Ambasadei României la Praga și Colegiului de Ceramica Opishnea, din Ucraina, precum și în colecții private din România, Franța, Germania, Ungaria, Norvegia, Cehia, S.U.A. și Finlanda. Răsplatit cu Distincția ,,Gheorghe Lazăr”, Clasa I (2007), președintele Avangard Vizual Art a fost inclus de Vasile Florea în ,,Enciclopedia artiștilor români contemporani” și ales, în 2006, în Consiliul de conducere al Filialei Bacău a U.A.P., printre membrii căreia se numără din 1990, contribuind la dinamizarea activității acesteia și la eliminarea dimensiunilor din sânul breslei. Chiar dacă nu și-a spus încă ultimul cuvânt, a pregătit deja schimbul de mâine, foștii săi elevi de la club, Oana Văsâi, Giulian Dumitriu și Florentina Mareș afirmându-se ca plasticieni sau comentatori de artă. În așteptarea propriului album, a fost inclus în diverse cataloage de artă contemporană, a realizat coperta volumului ,,Războieni – Valea Albă și împrejurimile”, coordonat de Constantin Botez (Piatra Neamț, 1977), și a ilustrat cu lucrările sale paginile revistelor de cultură ,,Arta”, ,,AVA”, ,,Panoramic Magazin Radio Tv”, ,,Observator Cultural”, în timp ce acestea și alte publicații românești și străine i-au comentat favorabil lucrările expuse.
REFERINȚE: Cornel Galben, ,,Personalități moineștene”, Editura Corgal Press, Bacău, 2011.




Biblioteca Județeană „C. Sturdza” Bacău 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu