26 mai 2026

O bibliotecă sătească

 

„Biblioteca şcolară şi sătească din Scorţeni-Bacău este una dintre cele mai vechi din judeţul Bacău.

Ea a luat fiinţă in anul 1897, adică în urmă cu nouă decenii. Întemeietorul ei este Theodor Demetrescu, al treilea invăţător şi „diriginte“ (adică director) al şcolii scorţene, de la înfiinţarea în Pustiana (1860) şi mutarea ei in Scorţeni (1865).

O condică de procese-verbale de inspecţie, aflată in Arhivele Statului — Filiala Bacău (fondul Şcoala Rurală — Scorţeni) este singura sursă de informaţie pentru Theodor Demetrescu.

La 8 februarie, 1894, apoi la 4 noiembrie 1894, revizorul şcolar Toma C. Tabul notează mai întîi prezenţa elevilor : 40 in cl. I, 13 in cl. a Il-a, 3 in cl. a IlI-a, 4 in cl. a IV-a, 2 in cl. a V-a şi 1 in cl. a Vl-a, total 62, in februarie. În noiembrie sint prezenţi numai 50 de elevi. Revizorul mărturiseşte impresia excelentă pe care i-a făcut-o şcoala, ca „ispravă pedagogică“ şi constată că trebuie un al doilea invăţător şi un local propriu, deoarece localul existent, deşi era incăpător, adăpostea şi primăria.

Procesul-verbal din 11 martie 1896 afirmă ca directorul şi invăţătorul Theodor Demetrescu „face onoare corpului didactic si nu avea lemne de incălzit suficiente“. De aceea si şcolarii frecvenţi sint numai 43.

La 4 octombrie 1896, acelaşi revizor şcolar apreciază că „Dl. Theodor Demetrescu are vocaţiune şi pasiune pentru cariera didactică“. „...Faţă cu timpul şi cu mijloacele de invăţămint de care dispune invăţătorul“, se spune in procesul-verbal din 4 iunie 1897, se constată „progrese mari“, căci „invăţătorul titular al şcolii are vocaţiune pentru cariera ce şi-a ales“. Procesul-verbal din 23 februarie 1898, incheiat de acelaşi revizor şcolar, menţionează şi prezenţa unui al doilea invăţător, suplinitoarea Henrieta Pravetz iar la observaţii generale afirmă că „şcoala este bine condusă şi cu demnitate in persoana d-lui invăţător diriginte Th. Demetrescu“.N

Biblioteca infiinţată de Theodor Demetrescu avea 344 de volume.

Îmbogăţirea şi activitatea ei preocupă şi pe invăţătorii care au urmat intemeietorului său, I. Ercuţă din Cerdac—Bacău (1902), Grigore Tabacaru (1906—1907) şi Constantin Popovici. Grigore Tabacaru a transformat felul de a imprumuta cărţi copiilor intr-un adevărat cerc de lectură sătească.

În timpul lui Dimitrie Mareş (1921— 1949), biblioteca şcolii avea singură 261 de volume, iar biblioteca pentru săteni avea 430 de volume (in 1933).

În anul 1942, biblioteca pentru săteni avea 500 de volume.

In anii noştri de la 2480 de volume in 1965, in bibliotecile şcolare ale comunei, se ajunge la 8042 de volume, in 1984.

 Cedric N. MAGIRESCU”

 Almanah Ateneu 1988 (sursa Arcanum)

 

24 mai 2026

Restaurantul Perla

 












„Restaurantul „Perla“ din oraşul Moineşti este frecventat zilnic de sute de consumatori. Marea majoritate a cumpărătorilor au de spus numai cuvinte de laudă la adresa lucrătorilor de la această unitate comercială, care se străduiesc şi reuşesc, în bună măsură, să deservească clientela în condițiuni ireproşabile. Mărturie în această privinţă ne stau sortimentele variate de preparate culinare, băuturile pe ales, atitudinea civilizată şl plină de solicitudine a lucrătorilor Nicolae Dascălu, Mircea Ciumeti, Viorica Panțîru, care pun în centrul preocupărilor deservirea exemplară a consumatorilor.

La asemenea atribute ale restaurantului din Moineşti merită să mai adăugăm curăţenia şi ordinea care predomină, ambianța plăcută a unităţii, întregită de spiritul gospodăresc şl hărnicia responsabilului Gheorghe Botezatu, care prin activitatea ce o desfăşoară reuşeşte să dea o continuă strălucire „Perlei“ din oraşul petroliştilor.”
Articol din „Steagul Roșu” – 1968 (sursa Arcanum)
Fotografie îmbunătățită cu AI.

Alte detalii și imagini despre restaurantul „Perla” pot fi găsite în următoarele linkuri:

23 mai 2026

1964

 



Macarale, râd în Soare aurii, macarale....”

Unde credeți că era situată macaraua?
Recunoaște cineva zona după relieful din fundal?
Flacăra Moineștiului 1964 - sursa Arcanum
Imagine îmbunătățită cu AI.

Lucăcești 1968

 


Chiar dacă ne place să ne amintim partea frumoasă, existau și excepții.

Steagul Roșu -1968
sursa Arcanum
foto îmbunătățită cu AI

20 mai 2026

Plimbare prin Lucăcești și Moinești

Fotografii realizate de Dan Mihai Boghițoiu, în următorul link de pe FB::


 https://www.facebook.com/danmihai.boghitoiu/posts/pfbid0kHRFM1ndw8KxdWNi9ok3SsGed4FG3Xj38hrSiEKWgrHo4GQsP4fNuKDVFwUrZChrl

Podcast cu Vasile Ilie

 


DESCENDENT AL LUI MIRON COSTIN

 „Descendent direct al marelui cronicar moldovean Miron Costin.Un tânăr din Iași a reușit, după patru ani de căutări prin arhive și documente vechi, să descopere legăturile cu dregătorul moldovean. Povestea lui Mircea Dragomir a pornit dintr-o simplă curiozitate despre originile familiei, dar s-a transformat într-o misiune de reconstituire a trecutului.”


Linkul interviului:

https://www.facebook.com/reel/1721977769159925


sursa TVR Iași

Cimentări și operații speciale Moinești

 „La Moineşti îşi desfăşoară activitatea cea mai mare secţie a întreprinderii de cimentări, operaţii şi transporturi speciale Ploieşti. în procesul atît de complex al explorării şi exploatării hidrocarburilor, efectuarea cimentărilor şi a operaţiilor speciale, mai ales cele de sporire a afluxului de țiței sînt de o importanţă covîrşitoare.

Secţia din Moineşti, pe ai cărei oameni i-am văzut la lucru, cu agregatele şi autocisternele lor speciale, deservind combinatul petrolului, are în faţă un mare volum de producţie şi, mai mult decît atît, exigenţa petroliştilor le impune şi lor, oamenilor din această secţie, un ritm de lucru rapid şi o calitate ireproşabilă a execuţiei fiecărei operaţii speciale.
Se lucrează cu un parc auto remarcabil: 38 de agregate, 41 de cisterne, 8 autocamioane de mare tonaj, două autobuncăre. Este, cum spuneam, punctul de lucru cel mai mare din țară al întreprinderii specializate din Ploieşti. Cîteva sute de lucrători, cărora am putea să lé spunem petrolişti şi-au organizat în aşa fel munca, încît pot executa un volum din ce în ce mai mare de cimentări şi operaţii speciale la sonde, făcînd în acelaşi timp însemnate economii de carburanţi.”
Steagul Roșu Bacău - 1974
Sursa Arcanum