03 august 2026

Rafinăria Steaua Română

 „În afară de rafinăria lui Mehendițeanu, din anul 1856 în Prahova, care e cea mai veche, s'au construit vre-o nouă mici rafinării în anii 1857-1865 în comuna Valea-Arinilor, lângă Moinești, cu o capacitate de lucru a fiecăreia de 80-160 vag. pe an. Înainte de război existau în această comună circa 14 mici rafinării, dar astăzi nu mai lucrează decât vre-o 3-4, deoarece randamentul producției este foarte mic, iar cantitatea de produse albe, ce se obțin din țițeiurile din regiune, este redusă și numai aceste produse pot fi vândute ușor de micii rafinori.

În afară de micile rafinării, mai sunt două rafinării destul de însemnate în Bacău, una a soc. „Steaua Română“, în Moinești și a doua a soc. „Moldonaphta“ (Danube Oil) în comuna Valea- Arinilor. Rafinăria soc. „Steaua Română“, cu o capacitate de prelucrare de circa 20 vagoane pe zi, construită în anul 1925, este prima rafinărie de tipul Borrman construită la noi în țară. Distilația se face continuu printr'un sistem de tuburi, unde se încălzește țițeiul, iar vaporii obținuți sunt condensați în niște coloane speciale. Rafinăria „Moldonaphta“ cu sistemul de distilație discontinuu, are o capacitate de prelucrare de circa 6 vagoane pe zi. Capacitatea rafinăriilor celor două societăți mai importante din Bacău este suficientă pentru a prelucra producția lor. Rafinăriile mici distilează de asemeni tot țițeiul produs de ceilalți exploatatori și fabrică unsori pentru căruțe.
REVISTA „ANNALES DES MINES DE ROUMANIE” -1931
sursa Arcanum



02 august 2026

Văsiești

 

„1766, mai 27, Iaşi

 

Grigore Alexandru Ghica vodă întărește șatrarului Costache Dinu satul Văsieşti din ținutul Bacău, care a aparținut lui Gheorghe Zugravul, pictor.

 

 Noi Grigore Alexandru Ghica Voevod, cu mila lui Dumnezău, Domn al Ţării Moldovei, dat-am carte domnii mei boieriului nostru, dumnelui şatrarul Costachi Dinu să aibă a-şi stăpîni partea lui Plăvan, din sat din Văsieşti di lîngă Comăneşti ot Bacău, ce ari cumpărătură de Gheorghi Zugravul, cu zapis şi cu ispisoc de la Evstratiia Dabije Voevod din văleat 7170 (1662), februarie 7, pe două locuri de casă din vatra satului, cu pomăntul lor şi zece pomănturi în ţarină şi din fănaţu şi din săcături şi din pădure şi din apă şi din tot venitul parte Plăvăcească.

Aşijderea şi parte Măricăi din satu din Costeşti ot Bacău, din vatra satului şi trei pămînturi din ţarină de sus şi patru păminturi de țarina de gios şi din iarbă şi din apă şi din pădure, din tot locul cu tot venitul să aibă a stăpăni. Şi pi cini-şi va trimiti vechil, atît în parte Plăvăţască din Văsăeşti căt şi la parte Maricăi din Costeşti ot Bacău, după ispisoc şi zapis. După tot locul acelor părți de moşiie să fie volnic a lua dijma, venitul moşii, din toate după hotărîrea ponturilor şi nimi împotrivitor să nu fie, ci atăt stăpînul moşii, căt şi cel ce ar ave a-şi da dejma venitul moşiilor, să urmează după testament prin hotărîrea ponturilor iar nu într-alt chip.

Aceasta poroncim.

 

 

1766, Maiu 27

Arh. st. Iaşi, Pach. 298/5.”

 

Sursa:

„Studii și Cercetări de Istoria Artei - Seria Artă Plastică” -1967

Arcanum

*****

O transpunere a textului în limba română de azi, făcută de IA:
„Grigore Alexandru Ghica Vodă confirmă dreptul de proprietate al șătrarului Costache Dinu asupra unor părți de moșie din satele Văsiești și Costești, aflate în ținutul Bacău.
Noi, Grigore Alexandru Ghica Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn al Moldovei, întărim prin acest hrisov boierului nostru, șătrarul Costache Dinu, dreptul de stăpânire asupra părții numite Plăvan din satul Văsiești, de lângă Comănești, în ținutul Bacău.
Această moșie a fost cumpărată de la Gheorghe Zugravul, pictor, fapt dovedit printr-un zapis și printr-un hrisov emis de Eustratie Dabija Vodă, la 7 februarie 1662. Proprietatea cuprindea două locuri de casă în vatra satului, împreună cu terenurile aferente, zece loturi de pământ arabil, fânețe, terenuri defrișate, pădure, ape și toate veniturile corespunzătoare părții Plăvănești.
De asemenea, îi este întărită și partea moștenită de la Mărica din satul Costești, în ținutul Bacău, alcătuită din un loc de casă în vatra satului, trei terenuri arabile în partea de sus a hotarului, patru terenuri în partea de jos, precum și drepturile asupra pășunilor, apelor, pădurilor și tuturor veniturilor rezultate din aceste proprietăți.

Costache Dinu are dreptul să trimită un reprezentant (vechil) pentru administrarea acestor moșii, atât la Văsiești, cât și la Costești, în baza hrisovului și a zapisului. El este îndreptățit să încaseze dijma și toate veniturile cuvenite moșiilor, potrivit hotarelor și drepturilor stabilite prin actele de proprietate. Nimeni nu are voie să se împotrivească acestor drepturi, iar atât proprietarul, cât și cei care datorează dijma trebuie să respecte prevederile documentelor și hotărnicia moșiilor, fără a proceda în alt fel.”



Ginkgo biloba și magnolia

 În revista „Natura” (seria Biologie) din 1968, profesorul Grecu amintește doi arbori deosebiți din Moinești: un Ginkgo biloba, aflat în curtea Policlinicii ORL de la acea vreme, și o Magnolie, care creștea într-o grădină particulară.




Despre Ginkgo biloba, Ștefan Ristea ne-a povestit, într-un comentariu la o postare mai veche de pe pagina Moineștiul pozitiv, că a fost adus din Japonia de unchiul bunicii sale materne, Gheorghe Dumitriu. Dacă această informație este corectă, arborele ar avea astăzi o vechime de peste 100 de ani.










Oare magnolia amintită de profesorul Grecu este cea care se află astăzi în curtea spitalului? Dacă da, ar însemna că și ea are aproape 90 de ani. Dar nu prea pare.
Ce amintiri aveți despre acești doi arbori sau despre locurile în care se aflau? Orice informație, fotografie ori poveste este binevenită.
Fotografia cu Ginkgo biloba a fost realizată în anul 2023, iar cea cu magnolia este preluată de pe site-ul spitalului.

Sursa articolului Arcanum.

Steaua Română

 



REVISTA ANNALES DES MINES DE ROUMANIE -1936

sursa Arcanum
După relieful din spatele sondelor, unde a fost făcută fotografia?

27 iulie 2026

Șah

 CUPA RAIONULUI MOINEȘTI

„La sfîrşitul lunii februarie, în frumoasa sală de lectură a clubului „23 August" din Moineşti s-a desfăşurat a 2-a ediție a competiției de şah pe echipe mixte, dotată cu Cupa raionului Moineşti. Organizatorii s-au străduit să asigure cele mai bune condiții de joc acestui eveniment şahist şi, trebuie să o spunem, spre lauda lor, au reuşit foarte bine.
Scopul concursului a fost acela de a verifica forţa de joc a echipelor reprezentative de raioane şi orăşeneşti, în vederea etapei regionale a campionatului republican pe echipe.
Întrecerea a fost dominată de şahiştii din Oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, care au reușit să cîştige pentru a doua oară trofeul pus în joc. Dintre jucătorii acestei echipe s-au evidenţiat Ing. V. Bularda, O. Frunză, Gh. Doboş, Dr. Didina Cioponea, care nu au pierdut nici una din partidele susținute. Pe locul al 2-lea s-a situat reprezentativa asociației, „Aurul Negru-Moineşti", care are în compunerea sa jucători cu posibilități, ca de exemplu Georgeta Bobu, Gh. Bazgan, N. Αvram şi alţii. În clasament urmează reprezentativa oraşului Dărmăneşti şi apoi a raionului Tg. Ocna.
Din păcate, unele raioane ale regiunii Bacău nu au răspuns favorabil invitației ce le-a fost adresată. Oare şahiştilor din aceste raioane nu le-ar fi fost utilă o astfel de în-trecere sportivă?
La încheierea competiției, tov. Cojan, preşedintele consiliului raional UCFS, a felicitat echipele participante, înmînînd trofeul pus în joc echipei învingătoare și diplome celorlalte.
I. IOAN
Vicepreşedinte al Consiliului UCFS din raionul Moineşti”
Din Revista Română de Șah -1967 (sursa Arcanum)
****
„La Moinești, profesoara de matematică Elena Blaga, campioana regiunii, a ținut un simultan numai pentru tinerele fete din acest oraș.”
Din Revista Română de Șah -1963 (sursa Arcanum)

Cântecul Trotușului

 Acest cântec a fost publicat în ziarul „Îndrumătorul cultural” din 1963 (sursa: Arcanum). Ar fi interesant dacă cineva ar putea realiza o versiune audio, pentru a putea fi ascultat și astăzi.




20 iulie 2026

Rafinăria Steaua Română

 

„Viața Românească” -1935
sursa Arcanum

„Moinești – file de istorie poștală”


 

O fotografie foarte cunoscută, care circulă în mediul online și înfățișează vechea clădire a oficiului poștal, datează din anul 1907. Cei interesați de acest subiect pot afla mai multe accesând linkul de mai jos:

După ce accesați linkul, dați click pe fiecare fotografie pentru a o deschide, a o vedea în detaliu și a descoperi informații suplimentare despre „Moinești – file de istorie poștală”, pagină realizată de Ioan Catana.