Fotografii realizate de Dan Mihai Boghițoiu, în următorul link de pe FB::
20 mai 2026
DESCENDENT AL LUI MIRON COSTIN
„Descendent direct al marelui cronicar moldovean Miron Costin.Un tânăr din Iași a reușit, după patru ani de căutări prin arhive și documente vechi, să descopere legăturile cu dregătorul moldovean. Povestea lui Mircea Dragomir a pornit dintr-o simplă curiozitate despre originile familiei, dar s-a transformat într-o misiune de reconstituire a trecutului.”
Linkul interviului:
https://www.facebook.com/reel/1721977769159925
sursa TVR Iași
Cimentări și operații speciale Moinești
„La Moineşti îşi desfăşoară activitatea cea mai mare secţie a întreprinderii de cimentări, operaţii şi transporturi speciale Ploieşti. în procesul atît de complex al explorării şi exploatării hidrocarburilor, efectuarea cimentărilor şi a operaţiilor speciale, mai ales cele de sporire a afluxului de țiței sînt de o importanţă covîrşitoare.
Secţia din Moineşti, pe ai cărei oameni i-am văzut la lucru, cu agregatele şi autocisternele lor speciale, deservind combinatul petrolului, are în faţă un mare volum de producţie şi, mai mult decît atît, exigenţa petroliştilor le impune şi lor, oamenilor din această secţie, un ritm de lucru rapid şi o calitate ireproşabilă a execuţiei fiecărei operaţii speciale.
Se lucrează cu un parc auto remarcabil: 38 de agregate, 41 de cisterne, 8 autocamioane de mare tonaj, două autobuncăre. Este, cum spuneam, punctul de lucru cel mai mare din țară al întreprinderii specializate din Ploieşti. Cîteva sute de lucrători, cărora am putea să lé spunem petrolişti şi-au organizat în aşa fel munca, încît pot executa un volum din ce în ce mai mare de cimentări şi operaţii speciale la sonde, făcînd în acelaşi timp însemnate economii de carburanţi.”
Steagul Roșu Bacău - 1974
Sursa Arcanum
Constantin Cucu
„S-a născut la 21 mai 1936, în comuna Solonț, din județul Bacău.
A fost absolvent al Liceului „George Bacovia” din Bacău și al Facultății de Filosofie – Secția ziaristică – București (1958).
La începutul carierei profesionale, a fost reporter la Ziarul „Apărarea patriei“, apoi profesor și director de școală la Zemeș, Bacău (1961-1966), director al Casei de Cultură din Moinești (1966 – 1967).”
15 mai 2026
„Venea o moară pe Siret”
Filmul „VENEA O MOARĂ PE SIRET” care mai poate fi găsit și cu titlul „A fost o moară pe Siret”, realizat în 1929, a avut scene filmate și la Moinești.
În presa vremii au apărut numeroase articole despre această producție, iar în continuare redau câteva informații și detalii legate de filmările realizate la Moinești.
„Regisorul Martin Berger a terminat filmul româno-olandez „VENEA O MOARĂ PE SIRET” („Sturmflut der Liebe“), după romanul cu acelaşi nume de Mihail Sadoveanu.
După cum se știe, exterioarele acestui mare film au fost realizate în țara noastră. MARCELLA ALBANI, WERNER FUETTERER, NICOLAI MALLIKOFF, MARION GERTH şi PETER VOSS dețin rolurile principale. Toți artiştii Teatrului Național, în frunte cu BREZEANU, au jucat în acest film, care va fi desigur o plăcută surpriză pentru publicul nostru. Scene pitoreşti, peisagii caracteristice ale țării noastre apar în acest film, care este prima mare producție internațională cu subiect românesc.” Cinema București -1929
****
„MARCELLA ALBANI a turnat săptămâna trecută la Moineşti împreună cu Werner Fuetterer şi Nikolai Malikoff în filmul „Venea o moară pe Siret”.” - Rampa -1929
****
„Nunta fetei morarului cu administratorul, — nuntă cu înfăţişare ţărănească organizată la castelul prinţului Bibescu din Mogoşoaia, — se termină prin fuga miresei, care iubeşte pe fiul boierului. Administratorul, desnădăjduit, moare din alcoolism; moşierul singuratic joacă la Sinaia, în timp ce fiul său îşi croeşte o viaţă nouă în lumea petrolului, întâi la Moineşti, apoi la Moreni. Când boierul se întoarce în singurătatea castelului, sufletul lui amărît cere mângâierea fiului. O telegramă e de ajuns ca să provoace cele două nunţi boiereşti, unde fiul moşierului ia pe fata morarului, iar prietenul lui, inginerul din Moreni, pe nepoata moşierului. Şi totul se sfârşeşte într’un arcuit foc de artificii, fiindcă în film toate trebuie să se termine bine.” – Adevărul literar și artistic -1929
*****
„Către Moineşti, către ţinutul unde copiii de boieri îşi agonisesc averea ca să poată lua o fată de morar răpită - aşa se spune in film — trupa o porni fără mine, nespusă bucurie de odihnă. La Sinaia, directorul Cazinoului, dădea zor să mai stea. Dar ei, furând pe fata morarului, nici nu se gândiau. Iar dacă era scris să le ţâşniască o sondă la Moineşti, eram datori s’o scoatem la căpătâi şi am scos-o cu vârf şi îndesat. Întorcea Fuetterer şi Voss la roată, cum sunt puţurile ţărăneşti, când le ţâşni o coloană de petrol în obraz şi, sub îndemnul regisorului, se repeziră urlând peste ea de-ţi era mai mare dragul dar şi mai mare mila.
Trei ore am aşteptat în urmă în cerdacul inginerului Wybranowski dela Danube Oil, ca tinerii să se cureţe. De 18 ori s’au spălat cu săpun şi cu perie de podele sub duşul de gazolină, dar când au intrat în sala de mâncare puţiau ca nişte îmbogăţiţi de război.” Realitatea Ilustrată -1929
Câteva fotografii din ziarele menționate mai sus.
Sursa ziarelor- Arcanum.
Din păcate nu am găsit filmul online, secvențe din film și imagini de la Moinești.
12 mai 2026
10 mai 2026
9 mai 1877 - Ziua Independenței României
Monumentul dedicat eroilor Războiului de Independență din 1877, ridicat la Moinești și inaugurat la 18 mai 1908, rămâne una dintre mărturiile importante ale istoriei orașului. Despre acest monument în următorul link:
La realizarea lui au contribuit atât autoritățile locale de atunci, cât și Herman Theiler, fiul lui Iosef Theiler, fost industriaș și proprietar al moșiei Moinești la sfârșitul secolului XIX. Despre familia Theiler am scris un capitol în cartea „O legendă vie Moinești”, scrisă de Solomon Șapira, reeditată și completată în anul 2024 de Josephine Kohlenberg. Cartea poate fi comandată de pe Amazon:
În Războiul de Independență au luptat alături de soldați creștini și soldați evrei, iar memoria lor a fost păstrată prin monumente funerare ridicate în cimitirele evreiești. La Moinești s-au păstrat până astăzi două astfel de monumente: cel al lui Herman Leonti, despre care Alexandru Sever amintește într-un documentar că îi era unchi, și cel al lui Leib Boiangiu.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)