D-I I. GH. DUCA LA BACĂU (1931)

 Întrunirile dela Tg .- Ocna, Moinești, Valea Rea și Scorțeni

Grandioasa întrunire din Moineşti

Pe tot drumul dela Scorțeni la Moinești, sătenii din comunele depe cale, în grupuri numeroase, îmbrăcați de sărbătoare, stăteau să salute pe șeful part. liberal.

Astfel, la Ardeoani d. Duca a fost aclamat de peste 100 săteni iar în comuna Măgirești l-au așteptat la șoseaua mare numeroase grupuri de săteni, salutându-l cu entuziasm.

Cu totul impresionantă însă, a fost primirea dela Moinești.

Prin autoritatea necontestată și dragostea de care d. CRISTE CRISTOVEANU, șeful sectorului Moinești, se bucură, ajutat fiind de admirabilul organizator care este d. av. C. Pascalini, șeful or ganizației P. N. L. din Moinești (și președintele comisiei interim. a aceluiaș oraș, toți locuitorii tîrgului cât și ai satelor învecinate: Lucăcești, Poduri etc., au ținut să facă o triumfală primire d-lui I. Gh. Duca și fruntașilor politici dela Bacău.

Automobilele, în timpul trecerei prin vadul Tazlăului, au fost întâmpinate de călăreți, iar la șosea a eșit înaintea convoiului d. primar PASCALINI împreună cu ajutorul său, d. ROTENBERG, îmbrăcați în haine de ceremonie.

Pe tot parcursul drumului cară împodobite, încărcate de săteni, aclamă pe d. Duca și fruntașii partidului.

Trăsura - în care se găsea d. primar împreună cu inimosul și iubitul luptător Ed. Racovitză și d. Rotenberg – deschizând convoiul în fruntea căruia se găsea d. Duca, N. Botez și C. Cristoveanu și urmat de celelalte mașini, își face intrarea în Moinești în chipul unui alai domnesc, menit să rămână multă vreme în amintirea Moineștenilor.

Parcurgând străzile principale ale orașului, alaiul poposește în Parcul Băilor unde o mare mulțime îl întâmpină și întrunirea începe într'un elan unic. D. C. CRISTOVEANU, șeful sectorului Moinești, primit cu nesfărșite aplauze doveditoare a unei popularități incontestabile, isvorîte dintr'o nesfârșită dragoste a populației din Moinești, salută în numele sectorului său, pe Marele Român I. Gh. Duca, șeful part. naț. liberal.

Ia cuvântul apoi, d. Av. PASCALINI, Primarul orașului și șeful organizației Moinești, care salută prezența d-lui Duca urându-i bun venit.

Vorbește apoi Preotul ARHIP după care d. Prof. CHIRNOAGĂ într'o entuziastă cuvântare, pomenește de dragostea ce-l leagă de locurile natale, domnia-sa fiind un fiu al acestor meleaguri asigurând mulțimea de alegători, că trecutul său de muncă și cinste este o chezășie că domnia-sa va fi în viitor aproapele celor mulți, în toate nevoile lor.

D. MIRCEA CANCICOV într'o cuvântare rostită cu talentul ce l-a consacrat demult în strălucita sa carieră de avocat, începe prin a spune că Moineștii sunt cetatea liberalismului și apoi face o profundă analiză a situațiunii morale și psihologice în care se găsește part. naț . liberal și membrii săi.

Spune că în interesul patriei nu este umilitor a face sacrificii.

„Astăzi când noi, fără să candidăm, ajutăm reușita altor candidaturi, o facem în interesul Țării la chemarea M. S. Regelui.

„Nu ne înjosim pentru că sunt înălțimi cari coboară și scoborâșuri cari te înalță.

„Nu înseamnă că part. liberal a renunțat la ființa sa, căci chiar astăzi când nu are liste separate, Marele cărturar N.Iorga scrie istoria pe care part. liberal i-o dictează.

Discursul a fost subliniat de puternice aplauze, d. Cancicov fiind călduros felicitat de d.Duca.

În entuziasmul delirant al sălii d. I. GH. DUCA, mărturisește adânca sa mulțumire de a asista la o atât de înălțătoare manifestare politică.

Felicită călduros pe d. Cristoveanu șeful sectorului pentru frumoasa organizație și adresează d-lui Primar Pascalini cuvinte de laudă pentru primirea făcută.

Cere, în cuvinte impresionante, mărturisirea marei mulțimi de ascultători că la 1 lunie, cu toții vor vota lista Uniunei Naționale.

Asistența aplaudă frenetic se aud strigăte : „Mergem cu dvs.“ !

„Să ne trăiți“ ! etc.

BANCHETUL

La ora 1 p. m. s'a servit un banchet, dat în onoarea d-lui Duca, de către Primăria Moinești.

Pregătit copios și cu mult gust prin truda aceluiaș neobosit Pascalini, banchetul a fost împodobit cu foarte reușite toasturi.

D. PASCALINI închină pentru d. Duca și fruntașii liberali.

Într'un toast spiritual și cald d. av. POPEANU închină pentru d. Duca, nădejdea tuturor oamenilor din țara aceasta, care suferă atât de mult depe urma conducerii nefaste a part. naţ. țărănesc.

D. ROTENBERG ajut. Primar în numele comunității Israelite asigură pe d. Duca de dragostea și devotamentul populațiunei israelite din Moinesti cu care ocazie este viu aclamat și d.Cristoveanu.

D. Prof. BOTEZ ridică un inimos toast în numele corpului didactic din Moinești, după care în aplauzele puternice ale sălii vorbește d. GR. MÂRZA.

Din toastul sau rasare scepticismul omului de merit care vede că în selecționarea valorilor, capacitatea personală nu este totdeauna luată în considerație.

„Nu poți aspira la dreptul de a fi conducător într'o țară cu regim democratic dacă nu reprezinți ceva în organismul social din care faci parte".

Seria toasturilor o închee d.Duca, care este viu aclamat. D-sa răspunzând și d-lui Gr. Mârza asigură auditoriul că în vederile domniei-sale, demnitățile nu se capătă decât prin muncă și merit, și mulțumind încă odată conducătorului sectorului pentru primirea făcută, închină pentru isbânda dela 1 Iunie.

Banchetul ia sfârșit la ora 3.”

N. Mărgărit

Ziarul Bacăul, sursa Arcanum

Clubul „23 August”

 Clubul „23 August” din Moinești a fost inaugurat în anul 1953, potrivit informațiilor consemnate în volumul „Compendium de geografie și istorie locală – Moinești – 565 de ani de la prima atestare documentară” semnat de Vasile Anghel. Lucrarea include un capitol amplu dedicat evenimentelor desfășurate de-a lungul timpului în această locație.

Fotografia provine din ziarul „Flacăra Moineștiului” din anul 1959 (sursa Arcanum), îmbunătățită ulterior cu ajutorul inteligenței artificiale.

Își mai amintește cineva de gardul care apare în fotografie? Ce se afla în spatele lui?

***

Detalii despre inaugurarea Centrului Cultural Multifuncțional LIRA (fostul Club „23 August”), eveniment care a avut loc în 2016, puteți citi accesând linkul de mai jos:

https://www.csjbacau.ro/dm_cj/portalweb.nsf/AllByUNID/moinestiul-are-un-ultramodern-centru-cultural-multifunctional-0000b94e

Centrul Cultural Lira (2026)

Comuna Solonț, Bacău (cca. anii 1900).

 

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Solon%C8%9B,_Bac%C4%83u

Sursa: Delcampe

Sfinţirea monumentului eroilor şi redeschiderea bisericii din Tazlău – Lucăceşti (judeţul Bacău )

 „Comănești-Bacău, 1 August

Duminică 30 Iulie a. c. în satul Tazlău-Lucăceşti din regiunea Tazlăului Sărat s’a făcut slujba pentru redeschiderea bisericii Maicii Domnului precum şi s’a sfinţit monum entul eroilor căzuţi în räsboiul actual şi cel din 1916— 18. Slujba a fost oficiată de P.C. s.s. pt. Ic. Ion Matei, protoiereu de Tg. Oona, pr. Ion Crăciun, paroh şi diacon I. Tocilă, răspunsurile fiind date de corul pentru propagandă de pe lângă căminul cultural „N. D. G hika-Comăneşti” condus de d. D. Barcan. Predica zilei a fost ţinută de s. a pr. protoereu Matei. După serviciul religios, soborul de preoţi, corul şi mulţimea de credincioşi au mers în curtea bisericii unde s’a făcut sfinţirea monum entului eroilor. După săvârşirea acestui act, s. s. Pr. Crăciun paroh, face o dare de seamă asupra lucrării înfăptuite pentru repararea interiorului bisericii şi construirea monumentului, scoţând în evidenţă fapta donatorilor, enumărând. printre primii donatori pe d. inginer I. Stoian, şeful exploatării schelei petrolifere a soc. „Moldonaphta”, din localitate şi pe d. Gheorghe Dimitriu preşedintele şi conducătorul cooperativei „Pietrosul” din Lucăceşti. După ce a dat citire listei donatorilor, a arătat greutăţile întâmpinate şi concursul dat de epitropii şi consiliul parohial al acestei parohii. C. S. pr. protoereu Matei, după ce aduce binecuvântarea I. P S. Episcop al Romanului pentru această operă înfăptuită, mulţumeşte s. s. pr. paroh, donatorilor precum şi epitropilor şi consiliului parohial. Întreaga asistenţă a luat parte la masa comună pregătită de consiliul parohial. Cu această ocazie, a vorbit pr. protoereu, pr. I. Crăciun, d. Gh. Dimitriu şi d. I. Finică. Corul a intonat mai multe bucăţi religioase şi patriotice. Normalistul Catana I. a recitat o poezie în amintirea eroilor noştri. La urmă a avut loc o manifestaţie pentru M. S. Regele Mihai I, d. Mareşal Antomescu şi armata română. La această solemnitate a luat parte şi un grup de ofiţeri şi subofiţeri dintr’o unitate germană aflătoare în localitate.”

Universul 1944, sursa Arcanum

Despre care biserică credeți că este vorba în articol? Biserica din Lucăcești sat are hramul „Sfinții Voievozi”.

Sondă Moinești

 

Datare 1902, Editura Librăriei Isac Gartenberg, Moinești

sursa: https://imagoromaniae.ro/produs/moinesti-sonda/

Evacuat la Bacău

 „Târgul Moineşti, locul de naştere al adolescenţei mele, se scaldă într-un verde puternic şi încântător de jur împrejur. Aflat la poalele răsăritene ale Carpaților, era împrăştiat asemenea unui covor cenuşiu, fără margini definite, cu case lipite una de alta, ca un zid comun, acoperit cu tablă maronie şi cenuşie, aşezate pe cele două părţi ale drumului pietruit, cu margini asemănătoare unui trotuar. Fiecare casă prezenta în față prăvălia şi înapoia ei, asemănător unui tren, se înşiruiau camere întunecoase, terminându-se cu o bucătărie și o terasă. Ea dădea în ţarină până la dealurile împădurite şi întinse până la orizont. Această vedere pastorală ascundea un mozaic de vieți familiale cu necazuri, bucurii şi un complex de relaţii strânse între ele.

În una din aceste case era o prăvălie de ceasornice în faţă; în vitrină era desenată o pereche de ochelari colorați. Aici, în această casă mi-am petrecut anii copilăriei şi începutul adolescenței, până la vârsta de 14 ani.

Viața târgului se învârtea în jurul unicei străzi care reglementa mişcarea locuitorilor, în majoritate evrei. De-a lungul ei se desfăşura viața comercială, care devenea mai activă şi mai variată în zilele de târg. Atunci se putea vedea o mulţi-me de ţărani în căruțele lor încărcate cu roadele muncii, produse agricole de tot felul, care după târguială, convingere, compromisuri şi nu puțină înşelăciune, treceau în mâinile negustorului din Moineşti; în schimb duceau acasă în satele lor produse trebuincioase diferite, în parte necesare, în parte nu mică lucruri de prisos, urmare a capacităţii negustorilor de a convinge.

Ca orice orășel evreiesc din România, locuitorii (evrei) Moineştiului erau tradiţionalişti, păstrători ai poruncilor de bază ale iudaismului, însă fără exagerări şi cu dorinţa de a primi ceea ce îți oferă lumea cea mare: îmbrăcăminte modernă, folosirea din ce în ce mai frecventă a limbii române, interesul pentru literatura universală, inclusiv pentru scriitorii români (Liviu Rebreanu, Caragiale, mai ales nuvela "O făclie de Paşti" şi alţii), frecventarea sălii unice şi modeste de cinema "Select" unde rulau filme numai în zilele de sâmbătă şi duminică; grija părinţilor noştri pentru educația formală şi sistematizată. În Moineşti era o şcoală primară a Comunităţii evreieşti, unde am învăţat după programul de învăţământ al Ministerului Educației Naţionale şi în plus învăţătura biblică şi ebraică după masă. După ce am terminat învăţământul primar, ca urmare a faptului că nu exista liceu în oraş, am fost obligaţi, câțiva elevi, ai căror părinţi erau interesaţi pentru continuarea învăţăturii, să primim lecții particulare de la Naş Litman, unul din puţinii inşi absolvenţi ai liceului şi să plecăm la Bacău de două ori pe an în lunile februarie și iunie - pentru a ne prezenta la examene, la Liceul Ferdinand I, ca elevi externi. Eu am locuit în gazdă în perioada aceasta la familia Avram, la care mă voi referi în rândurile de mai jos, pentru alte motive.

Evreii din Moineşti au subliniat cu mândrie deosebită faptul că 30 de familii din oraşul lor au emigrat în Eret Israel în 1882, au întemeiat moşavaua Roş Pina, una din primele moşavoturi create în perioada primei alia. Acest fapt, sau aderarea specială a tatălui meu, Shlomo Natansohn, la ideea sionistă, precum şi activitatea sa intensă, inclusiv conducerea acţiunilor în favoarea lui Keren Kayemet Le'lsrael, au imprimat pecetea şi au creat atmosfera sionistă specială care domina în târg: mişcarea tineretului haluțian, acțiune culturală intensă, învăţarea limbii ebraice în şcoala Comunității, predată de către un profesor adus special din Basarabia (care m-a învăţat pe mine şi pe sora mea în mod particular) şi "picurarea" continuă a alialei câtorva tineri în Ereţ Israel în acea epocă. În această atmosferă, care includea continuarea tradiției şi a reînoirii, am petrecut anii copilăriei şi începutul adolescenţei. Această viață, care fără îndoială a pus bazele personalității mele, a luat sfârşit brusc în vara lui 1941. În iulie 1941, mai puțin de o lună după izbucnirea războiului împotriva Uniunii Sovietice, la care România a luat parte ca membră a pactului cu Germania nazistă, s-a ordonat evacuarea Comunității evreieşti din Moineşti. În decurs de câteva zile s-au distrus viețile a aproape 500 de familii evreieşti, care au fost silite să lase în urma lor case, avere şi în special un mod de viață complex, înrădăcinat adânc în peisajul înconjurător, relații sociale stabilite de comunitatea străbună înconjurată de populaţia sătească, care, deşi era sursa principală de existență, era şi sursă de duşmănie şi persecuție antisemită. Viaţa fiecărei familii şi averea ei s-au strâns într-o căruță țărănească trasă de doi boi, care urma să-i ducă spre un viitor necunoscut, în capitala județului Bacău.”

Amintirile lui Efraim Natansohn din cartea „Noi copiii străzii Leca", scrisă de Iulius Iancu.

Preot din Moinești

 

Pe site-ul Delcampe am găsit mai demult o fotografie a unui preot realizată de atelierul fotografic „Strulescu” din Moinești. Îl recunoaște cineva ?

Știri din Moinești din Ziarul Universul -1929

 Știri din Moinești din Ziarul Universul -1929

„URMELE BEŢIEI. - Gheorghe T. din Poduri fiind in stare de ebrietate şi vroind să urce scările dela etajul I ale hotelului ,.La Rai“, a căzut lovindu-se foarte grav. A fost transportat la spitalul judeţean din localitate.

SPORTIVE.— Pe terenul sportiv a fost un match de foot-ball între echipele Măgura-Moineşti şi Cireşoaia-Tg.-Ocna. Rezultatul 5 :0 pentru Măgura-Moineşti.”

sursa Arcanum

Unde o fi fost hotelul „La Rai” În Moinești? Avea și etaj.