VERONICA STĂNILĂ este o scriitoare de origine română, născută la 21 februarie 1964, în Comăneşti, judeţul Bacău. Profesoară,poetă. Fiica Elenei (n. Curea) şi a lui Ion Stănilă, muncitori, a copilărit în oraşul lui Tristan Tzara, unde şi-a început studiile, absolvind cursurile primare şi gimnaziale ale Şcolii Generale Nr. 5 din cartierul Găzărie (în prezent, „Tristan Tzara“, 1970-1978).
Prima treaptă liceală o urmează la clasa de biologie-chimie a Liceului „Vasile Alecsandri“ din Bacău (actua lul Colegiu Naţional, 1978-1980), iar cea de a doua la clasa de laborante a Liceului Industrial Moineşti (azi, Colegiul Tehnic „Grigore Cobălcescu“, 1980-1982).
Este absolventă a Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bacău, Secţia română-franceză. În 1995, își susșine licența având ca teză “Jurnalul lui Titu Maiorescu” (îndrumător, prof.univ.dr. Pavel Florea). După licențiere devine profesoară de limba şi literatura română în cadrul Şcolii Poduri, judeţul Bacău. A fost profesoară la Catedra de limba română a Şcolii Nr. 1 din Moineşti (actualmente, „Ştefan Luchian“), iar din 1997 e titulară la Catedra de specialitate a Liceului Teoretic „Spiru Haret“ din Bacău.
Își susține examenul de definitivat în profesie definitivatul în învăţământ (1998), gradele didactice II (2004) şi I (2007), masterul în Ştiinţe literare şi culturale în cadrul Universităţii „Vasile Alecsandri“ din Bacău (2005-2007), cu o lucrare importantă: „Simboluri şi coduri literare în opera lui Vasile lovinescu” (îndrumător, prof. univ. dr. Vasile Spiridon).
Susține o bogată activitate culturală în cadrul Bibliotecii Municipale „Ştefan Luchian“, citind poezie şi eseuri la importante evenimente literare la care au mai participat importanți scriitori precum Fănuş Neagu, Cezar Ivănescu, Adrian Dinu Rachieru, Tudor Opriş, George Bălăiţă, Aurel Rău, Marin Mincu, Marius Tupan, Laurenţiu Ulici.
A primit premii acordate de prestigioase reviste literare: Convorbiri literare (pentru interpretarea critică a operei eminesciene la Concursul „Porni Luceafărul...“, ediţia a XVII-a, Botoşani; pentru poezie la Festivalul Naţional de Poezie „Gheorghe Pituţ“, ediţia a IX-a, Beiuş), Porto Franco (idem, la Concursul „Porni Luceafărul...“, ediţia a XVIII-a), Hyperion(1997, pentru poezie la acelaşi concurs), Unu (idem, 1999), antiteze (Concursul Naţional de Poezie „Nicolae Labiş“, ediţia a XXXIV-a), Junimea Moldovei de Nord (Festivalul Naţional de Poezie „Gheorghe Pituţ“, ediţia a IV- a), Radio XXI (Festivalul Internaţional „Lucian Blaga“- 2004), Monitorul de bacău (pentru poezie, la Fes-tivalul-Concurs Naţional de Creaţie Literară „Avangarda XXI“, 1997).
A mai fost remarcată de juriile unor festivaluri literare, precum cele de la Festivalul de Poezie şi Proză Scurtă „Magda Isanos – Eusebiu Camilar“ (ediţia a III-a, 1998), concursul de Inspiraţie Spiritual-Creştină „Izvorul Tămăduirii“ (Ediţia I, 1999), Concursul de Creaţie „George Bacovia“, 1998), Festivalul Naţional de Creaţie „Mihai Eminescu“, ediţia a III-a, 2002, Concursul Naţional „Pavel Dan“, eseu, 2007) ş. a.
A mai primit pentru volumele în manuscris:
- Premiul al III-lea la Concursul Naţional de Poezie „George Coşbuc“ -1998;
- Premiul al II-lea la Concursul Naţional de Poezie „Cuvinte potrivite“ (ediţia a XX-a).
A debutat editorial cu plachetade versuri “Palimpsest cu intertext”, Editura Mu;atinii, Suceava, 1999), în urma câştigării Concursului Naţional de Poezie „Nicolae Labiş.
A mai publicat cărțile de versuri:
- “Ochiul Minervei”, Editura Studion, Bacău, 2005;
- “Îngeri decapitaţi”,Editura Corgal Press,Bacău, 2011;
- “Prințesa nimicului”, Editura Corgal Press,Bacău, 2015.
- “Termeni de stilistică şi de poetică a textului”, Editura Grafit, Bacău, 2007 realizată în colaborare cu profesoarele Ecaterina Creţu, Coca Alexandrescu, Rodica Hanu şi Valeria Ojog.
A continuat să colaboreze cu poezie la periodice de cultură precum:
“Amurg sentimental”, “Cartea”, “Credinţa ortodoxă”, “Flacăra”, “Luceafărul”, “Plumb”, “13 Plus”, “7 zile din 7”, precum și în antologia “Lampadoforii”, Editura Morel, Bucureşti, 2001.
A prefaţat volumul “Abecedar în versuri” de Vasile Iscu Lăcătuşu, Editura Egal,Bacău, 2000.
A fost lector de carte la volumul “Jerbele toamnei” de Didina Postelnicu-Luca, Editura Egal,Bacău,2004).
VERONICA STĂNILĂ are pregătită pentru editare o nouă carte de poezie, precum și un studiu dedicat lui Vasile Lovinescu, “monarhul ascuns de la Fălticeni”.
Despre poeta VERONICA STĂNILĂ au scris mai mulți critici literari, printre care și Cornel Galben, care a remarcat poezia acesteia ca fiind marcată de sensiblitate și cerebralitate. Redau puțin din remarcile acestuia:
“Coborâtă din <planeta pașnică> în care a locuit, Prințesa Nimicului, cum s-a autodefinit în cartea precedentă, a nimerit direct într-o <stepă pârjolită/ imprecisă, fără contur,/ un spațiu asimetric –/ în istoria oarbă a acestor semne”, tot mai greu de descifrat, mai ales că își „repet(ă) episoade sumbre,/ unele epifanii sublimate pe-o tragică poveste>, din care nu mai poate ieși.
Cu senzația că cineva îi <răscolește tainic trăirile/ pe toate fețele>, sensibila stihuitoare își vede sufletul <ca o eșarfă> și, pășind <spre toate părțile lumii/ așa cum sufletul eliberat de teroarea trupului/ aleargă pretutindeni>, pipăie <lumina incandescentă/ ce arde mocnit dincolo/ pe care sfinții o protejează/ într-un orizont al păcii, neștiut>, dar constată, a câta oară, că sufletele noastre se <destramă/ eteric, mătăsos/și catifelează cerul,/ după care pier în dezlănțuirea stelelor/ ce mor>... să pulseze <nelămurită prin simțuri>, să-i acapareze diminețile și nopțile <până când sigiliul ei devine dureros/ ca o rană>"...
Dionisos din Halicarnas vorbea despre potrivirea cuvintelor, despre imitație și despre exprimarea gândurilor…
Toate acestea pentru atingerea frumosului și armonia vieții. În literature română, Arghezi avea să impună “ cuvintele potrivite”, după cum ne amintim din Testamentul lui , citez:
“(…)Ca să schimbăm, acum, intâia oară
Sapa-n condei şi brazda-n calimară
Bătrânii au adunat, printre plavani,
Sudoarea muncii sutelor de ani.
Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite
Eu am ivit cuvinte potrivite
Şi leagane urmaşilor stăpâni.
Şi, frământate mii de săptămâni
Le-am prefecut în versuri şi-n icoane”
VERONICA STĂNILĂ urmează arta argheziană, în sensul în care își potrivește cuvintele spre a exprima stările sale sufletești, frumosul vieții...
“ Când am vorbit de procedeele care fac frumusețea îmbinării cuvintelor prin care obținem desăvârșita lor armonie)(…) căci ăntr-o exprimare, dacă sunt frunoase toate sau dacă sună toate plăcut, ne plictisește identitatea”.
În privința poeților, Dionisos din Halicarnas le recomanda să folosească hexametrii în compunerea versurilor.
VERONICA STĂNILĂ scrie o poezie mimetică, în sens homerian, adică imită faptele de viață trăite, aranjând cuvintele instinctiv, într-o evocare lirică semnificativă. Ea are publicată o carte de versuri care se intitulează “Prințesa Nimicului”. Tema nimicului e preluată de mai mulți poeți din generații diferite, de la Constantin Abăluță , la Mircea Cărtărescu, ori ziaristul devenit poet ,Marius Tucă.
Versuri surprinzătoare prin simplitatea lor, precum cele din poemul “Moinești spre casa mea”, scrie Veronica Stănilă, fără a avea orgoliul gloriei literare:
“ Case atârnate de cer
ca niște tablouri
pe care le privești cât durează
propria-ti viață”…
Poemul e continuat cu alte versuri de o picturalitate severă:
“ În depărtări cocoșii
sparg timpanul lucrurilor
învățate să se retraga
în eternitati calme,biruitoare,
recapitulez memoria celor ce-au fost
la întâmplare,scrisa de vânturi tulburi
oameni ce s-au topit discret
sub crusta eternității -
memorii prelinse pe apa ce-o trec
pe podul acesta pe care mi-am purtat
necazurile și bucuriile
și toate lucrurile simple
ce m-au atras ca frumusetile
adunate ca frumusetile pomului de Crăciun
în care mă trezesc ca-ntr-un spațiu
al permanenței”.
Janheinz Jahn în “ Istoria literaturii neoafricane” insistă asupra importanței accentelor și a prozodiei poeziei în limba zulu, arătând diferențele între limba engleză și zulu , amintind de Vilakazi care spunea că în limba zulu accentul are un caracter semnatic. El afirma : “ Nu cred în formă, ci mă bazez în primul rînd pe spiritul poeziei”. Poezia scrisă de Veronica Stănilă are spiritul limbii române.
VERONICA STĂNILĂ nu folosește rimele prea des în poezia pe care o scrie. Expresivitatea poetică o obține prin imagini, astfel încât “textul poetic funcționează în întregimea lui ca metaforă”, a se vedea studiul Melaniei Livadă: “Argehzi- Blaga”, publicat în Revista Contemporanul din 13 mai 1967, fragmentul <Inițierea în poezia lui Lucian Blaga>, despre care amintea și Ștefan Munteanu în cartea lui “ Stil și expresivitate poetică”,Ed. Științifică, București, 1972, pag.194.
Citez, în acest sens, în integralitate poemul “ ELDORADO” scris de Veronica Stănilă publicat în Revista Ateneu, numărul din august 1998:
“ELDORADO
pe palimpsestele nopţii…
peste visele vechi se aşterneau alte vise
o splendoare a tăcerii
amuțise chiar în camera de gala
cavalerului Mesei Rotunde
o spadă a cuiva tăia liniştea în bucăți lungi
ca ridurile bătrânei rezemând
zidurile bisericii Saint Bartholomeu
şi-o făptură acvatică se tînguia
ca un bucium
pe omoplații destinsului toreador”.
În privința limbajului poetic,Veronica Stănilă nu abuzează de metafore, nici de aglutinarea de verbe, întîlnită ades în poezia scrisă de poeții postmoderniști, precum Marta Petreu, care are un volum de poezie intitulat “ Aduceți verbele”, publicat în 1981; a se vedea emblematic lei vers : “ Îngăduite fie azi substituirile între verbe și starea reală”.
La VERONICA STĂNILĂ, realul nu e doar un pretext pentru a introduce un ansamblu de cuvinte spre a nu spune nimic... Pablo Neruda folosea aglutinarea de verbe care crea o dinamică a poeziei.
Veronica Stănilă folosește sugestia simbolurilor poetice, precum în “ Eldorado”, poemul mai sus citat.
Constatăm prezența discretă a poetei Veronica Stănilă în mediul literar al orașului lui Bacovia, fără a căuta gloria cu orice preț, aidoma înaintașului acesteia.
Mai multe detalii veți găsi în Istoria Literaturii Române după 1989
sursa pagina facebook Ion Marcel Fandarac
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu