„Trecător prin Moineştii anilor 1960-1970, am fost fascinat de personalitatea atât de complexă şi chiar controversată uneori a celui mai reprezentativ fiu al acestei urbe, poetul Tristan Tzara. Lipsit de surse bibliografice, deşi lucram într-o bibliotecă, am recurs la serviciile presei, cerând, de la unele reviste de cultură, informaţii despre viaţa şi activitatea acestuia. Am intrat astfel şi în corespondenţă cu unii dintre reprezentanții literaturii şi artei avangardiste românesti. În paralel cu activitatea epistolară, am reusit să obtin aprobările necesare fotografierii actului de nastere al poetului. Fotograful Paul Dumitrescu a făcut fotocopii, sculptorul amator Traian Caloianu a modelat un mic bust al lul Tzara în gips. Am adunat si unele decupaje de prin reviste şi ziare pentru a organiza o vitrină dedicată distinsului fiu al Moineştiului. La exponatele menţionate am adăugat două apariţii editoriale de excepţie, este vorba despre „Avangarda artistică a secolului XX” de Mario de Michelli, volum în care personalitatea lui Tristan Tzara este foarte bine conturată, şi culegerea de versuri în doua volume „Poezia română modernă- De la Bacovia la Emil Bota, Antologie şi note” de Nicolae Manolescu, ştiut fiind că în volumul al II-lea sunt incluse cinci poeziisemnate de poetul dadaist. De retinut că această antologie, spre regretul tuturor, a fost retrasă imediat din librării şi din biblioteci. Dar, cu toate acestea, prin abilitatea librăreselor grecoaice Caliopi şi Elefteria, precum şi a mai tinerei, pe atunci, Maria Tudorache am reusit să le cumpăr şi să le expun în amintita vitrină. In felul acesta am început să atrag atenţia cititorilor care frecventau vremelnica bibliotecă şi dintr-un total necunoscut în oraşul său, Tristan Tzara începea să suscite interesul public.”
------
„Aşa se face că atunci când s-a pus problema organizării unei consfătuiri cu personalul de îndrumare a activităţii culturale din judeţ s-a găsit cel mai prielnic prilej de a se organiza comemorarea a cinci ani de la moartea acestuia, manifestare pentru care am invitat trei dintre corifeii literaturii şi artei avangardiste româneşti, poetul Saşa Pană, eseistul Ştefan Roll şi pictorul M. H. Maxy, personalități care îl cunoscuseră personal pe poetul răsturnător de tipare învechite.
Aşa cum o impuneau cerinţele ospitalităţii, invitaţii bucureșteni au trebuit så fie întâmpinaţi în Gara Comăneşti, ocazie pentru care m-am dus din timp în oraşul de pe Trotuş şi am luat cu mine la gară pe fotograful Vasile Zaharia, pe care l-am "instruit" să facă câteva instantanee în momentul întâlnirii mele cu oaspeții.
De aici am plecat cu un microbuz, care a avut şi o pană, spre Moineşti. Pe traseu devenisem un autentic ghid turistic, prezentând oaspeţilor dealurile Hanganilor şi mahalaua Moineştiului pictate la 1909 de Ştefan Luchian; parcul băilor, celebru altădată, atunci rămas în paragină; diversele dughene peste care încă nu intraseră buldozerele şi chiar blocul ce se construia pe locul unde fusese casa în care s-a născut Tristan Tzara (Samueli Rosenstock). La Clubul "23 August" ne aşteptau câteva sute de participanti: muncitori, intelectuall, elevi şi chiar studenţi de la Institutul pedagogic din Bacau, toţi dornici să afle cât mai multe informații despre poetul de anvergură europeană şi despre care tocmai în oraşul său natal se ştia atât de puţin. Rând pe rând, Saşa Pană, Ştefan Roll şi M. H. Maxy, au evocat figura iniţiatorului şi mentorului dadaismului, a autorului „Primelor poeme” şi al atâtor alte opere literare de valoare europeană sau universală care, din nefericire, încă nici până în prezent nu sunt traduse în limba sa maternă.
După discursurile maraton de câteva ore, au urmat unele momente artistice susţinute de elevii liceului şi o seară de dans pentru tineret.
A doua zi au fost momente mai relaxante, o plimbare prin oraş cu Saşa Pană, acesta admirand mult arhitectura nouă a oraşului, care era un mare şantier. L-am condus la locul unde a fost casa familiei Rosenstock. Era în construcție blocul la parterul căruia se afla CEC-ul. Aici, am chemat, din atelierul sau de vizavi, nu prea departe de acel loc, pe fotograful Gică Diaconu şi ne-am fotografiat împreună şi cu profesorii Daniel Nicolescu şi Guţă Mireanu, implicaţi şi ei în realizarea acelei manifestări...”
Foto: V Zaharia - inedit-
M.H.Maxy, Saşa Pană, Ştefan Roll şi Victor Macarie în Gara Comăneşti
.jpeg)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu