Biserica Sfinții Voievozi- cătunul Lucăcești, comuna Lucăcești
17 august 2025
Biserica Sfinții Voievozi- Lucăcești
07 august 2025
Amintiri despre Moinești - Dan Petru Cristea
„Privit de pe oricare dintre cele două dealuri aflate lângă el, orașul, la vremea la care îmi încep eu această istorie, adică în primii ani ai celei de a doua jumătăți a secolului trecut, era o aglomerare de case înghesuite una într-alta, toate cu fața către două străzi lungi și pietruite şi la câteva mai micuțe, care le intersectau în toate direcțiile. Ca în toate cazurile în care o aşezare se dezvoltă ca urmare a unor transformări succesive, iar nu a vreunei reorganizări radicale ce ar culca totul la pământ pentru ca în locul celei vechi să se ridice o alta cu totul nouă, străzile au rămas pe locul lor și doar casele vechi, dar atât de expresive, tocmai pentru că erau înghesuite unele în altele, fiecare însă altfel alcătuită decât cea de alături, au dispărut, pentru că o voință năprasnică precum destinul le pusese la pământ ca să clădească, în schimb, pătrățoasele blocuri socialiste de până la patru etaje, ce se ridică atât de uşor, dar de care nu mai poți să scapi decenii întregi.”
Complexul Cooperației Meșteșugărești
1962
Biserica Sfântul Grigorie-Bolătău
Biserica Sfântul Grigorie – cătunul Chiliile Bolătău – filială la parohia Tazlău -comuna Lucăcești -
02 august 2025
Moinești, Schela „Steaua Română”' , 1929
După forma dealurilor, unde credeți că ar fi fost făcută fotografia?
Editura Librăriei „La Invalidul de răsboiu” - Iancu
Keyla, Moinești
27 iulie 2025
Amintiri despre Moinești -Cosmin Patulea
063ululfihhuc ”„In perioada 1965-1970 mergeam la cosit si facut fan cu bunicul meu(Tataia) si prietenii lui. In pauze ascultam fascinat aminirile lor despre evenimentele din Moinesti. Completam cunostintele despre istoria nescrisa a orasului cu intamplari povestite si de familia Rosen, Jan( Nenea Jan) si Liba(Tanti Liba) , evrei integrati perfect in viata orasului, prieteni ai parintilor mei si martori la multe evenimente din Moinesti.
20 iulie 2025
Biserica Sfântul Gheorghe Moinești
18 iulie 2025
Carte poștală 1917
„Pentru corespondenţa de la militari la civili şi de la civili la militari se efectua cenzura și în unităţile militare, aplicându-se ştampile împreună cu semnătura cenzorului. Exemplific acest gen de situații printr-un excepţional document de istorie poştală.
16 iulie 2025
Măzănăeşti – un sat dispărut de pe Tazlăul Sărat
„Unul dintre vechile sate amplasate în zona râului Tazlăul Sărat a fost Măzănăeşti, care a dispărut pe la începutul secolului al XIX-lea. Prezentăm mai jos câteva date referitoare la istoricul acestui sat.
Cea mai veche atestare documentară pentru istoria
locului este din 12 martie 1399, când domnul Moldovei, Ștefan I, întărea proprietatea „unei Dușca, fata lui Toader, şi nepoţilor, pe două sate pe Tazlăul Sărat, anume Dolieştii şi Liontenieștii și jumătate din Măzănăești și jumătate din Poiana Călugăriţii, ca toate
aceste<a> să le fie uric cu tot venitul"
(subl. n.). La 19 februarie 1412, satele Dolieştii (Doleștii) şi Leontineştii au fost dăruite de Alexandru cel
Bun (1400-1432), lui „,Roman diac fiul [...] de la Neamţ [...] să-i fie uric cu tot
venitul [...]", care va fi fost poate din neamul acelei ,,Duşca, fata lui
Toader", citată mai sus.
Satul Dolieşti nu mai există în prezent. El era
amplasat între Leontineşti şi Berzunţi, iar Măzănăeşti a dispărut la începutul
secolului al XIX-lea, fiind localizat de noi, prin cercetări arheologice de
suprafață, pe pârâul Șoșa, afluent al pârâului Cernu.
Locul Poiana Călugăriţii (toponimul se referă
probabil la o așezare
monahală) a fost localizat de Episcopul
Ioachim (Ioan Mareş) Vasluianul, pe malul pârâului Ruja, afluent al râului Tazlăul Sărat, în satul Măgirești, în zona actualei biserici
din Măgirești, tradiția locală păstrând toponimul'. Satele
amintite sunt mai vechi de perioada descălecatului, fapt deosebit
de important.”
Fragmente din studiul „Măzănăeşti – un sat dispărut
de pe Tazlăul Sărat” realizat de Ion Mareș și publicat în Revista „Carpica”
nr.45, pe care o găsiți
online.
10 iulie 2025
Tezaurul de la Boşoteni (sec. XVII-XVIII)
„Cu prilejul lucrărilor la grădină, în perimetru situat în apropierea locuinței lui Ionel Rusu din localitatea Boşoteni, com. Bereşti-Tazlău, jud. Bacău, în vara anului 2009, a fost descoperit un vas ceramic spart din vechime, care conținea monede de argint. La începutul lunii iunie, descoperitorul tezaurului a adus la muzeu 293 monede împreună cu fragmente ceramice. În perioada 19-21 august 2009, muzeul a organizat săpături de evaluare de teren, pe locul descoperirii, în urma cărora au mai fost descoperite două monede. S-a trasat o casetă de 2x2 m, prin care s-a cercetat locul descoperirii tezaurului. Au fost identificate fragmente ceramice medievale, precum şi obiecte metalice din epoca modernă şi contemporană.