„Sandu Leordariu (12 octombrie 1669 – 7 august 1757) a venit la Hangani în calitate de comandant de oști, urmaș al Mariei și Drăghiței din neamul lui Ilaș Șanga. Era stăpân al moșiei Urmeniș în anul 1698, iar acesta zidește biserica între 1700 – 1702, unde și este înmormântat împreună cu soția sa Paraschiva (8 iunie 1678 – 11 mai 1754), după cum reiese de pe piatra mormântului aflată în pridvorul bisericii.
Al doilea ctitor al bisericii este Sandu Loghinescu, care era vel-șatrar în 1767 și înfrumusețează biserica cu clopote, așa cum rezultă din înscripțiile în limba chirilică scrise pe ele la anul 1767, îmbogățește biserica cu cărți de cult după cum reiese dintr-un Penticostar (1768), Triod (1776), Cazanic (1781), Octoihul mic (1804), semnându-se cu ”Leordari logofăt de taină”.
Biserica a suferit mai multe intervenții, cele mai cunoscute fiind în 1927-1928 unde s-a și pictat de doamna F. Lucia. În anul 1940, în urma cutemurului, biserica a suferit foarte mult, astfel că în 1960 – 1962 au avut loc lucrări de consolidare. Până în 1981 – 1982 biserica a fost învelită cu draniță, iar în 1992 s-au făcut lucrări la învelitoarea bisericii.
Amplasată pe unul din punctele cele mai înalte ale zonei, biserica ”Cuvioasa Parascheva” poate fi văzută de departe. Astfel pictorul Ștefan Luchian, care a stat la Moinești în 1908 – 1909, a surprins frumusețea locului într-un tablou în ulei, intitulat „Pe valea Hanganilor”, iar dintre marile personalități ale vremii, și marele istoric Nicolae Iorga vizitează biserica din Hangani la anul 1938 – iunie, unde deschide mormintele ctitorilor.
Planul bisericii ”Cuvioasa Parascheva” – Hangani este treflat, zidită din piatră brută cu fragmente sporadice de cărămidă, iar grosimea pereților este de cca 1m. Mortarul întrebuințat este cel tradițional pe bază de var, atât în cazul navei cât și al turnului clopotniță.
Obiectele de patrimoniu ale bisericii sunt 2 clopote, datate la anul 1777 și Catapeteasma din secolul XVIII.”
Sursa text -Protoieria Moinești- Parohia Hangani
****
În articolul „Despre clopotele și clopotarii din zona Bacăului – până la 1859” scris de Elena Chiaburu, apărut în Revista Carpica nr. XLIII, aflăm despre inscripțiile de pe cele două clopote ale bisericii datate la 1777.
”Pe clopotul mare al bisericii din satul Urminiş (sau Hangani): S-au făcut de dum(nealui) + Sandul Loghinescul vel şat(rar), de dum(neaei) Paraschiva vel vel şat(răreasă), la biserica din Urminiş, + Prepodomna Paraschiva. 1777.”
„Pe clopotul mic al bisericii din satul Urminiş (sau Hangani): „Şi s-au făcut de dum(nealui) Sandul Loghinescul vel şat(rar) la biserica din Urmieiş (sic !), + Prepodomna Paraschiva. 1777.”
foto: site Protoieria Moinești
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu