„Anul trecut, o echipă de cineaşti a Studioului de filme documentare „Alexandru Sahia“ din Bucureşti, a filmat la Moineşti cu multă măiestrie aspecte din măsurile de prevenire a accidentelor umane din industria petroliferă. Minunatele meleaguri moineştene au fost înregistrate pe pelicula fotografică. De la primele măsurători şi pînă la darea în exploatare a unei sonde, cineaştii au relatat detailat modul de evitare a accidentelor. Şi filmul a fost adus la Moineşti odată cu o bogată expoziţie, care a fost instalată în una din sălile cinematografului „23 August“. (Expoziţia este deschisă zilnic între orele 10-12 şi 17-21, iar filmul rulează dimineaţa între orele 10-12).
Pentru prima oară petroliştilor
moineşteni li s-a organizat o expoziţie de protecţie a muncii. Zeci de exponate
relevă grija partidului şi a guvernului ţări noastre pentru viaţa omului.
Cum păşeşti pragul expoziţiei, un
decor cunoscut îţi apare în faţa ochilor. Aşezată în mijlocul încăperii, o
sondă în foraj, de la care nu lipseşte nici un amănunt, te atrage. Şi cu toate că o vezi în fiecare zi, te
apropii, o cercetezi, asculţi
atent explicaţiile
ghidului. Cînd
cel care-ţi
dă
explicaţii
apasă
pe o manetă,
te simți
parcă
în
rolul lui Guliver în ţara
piticilor. Sonda funcţionează de parcă ar fora. Numai mărimea
ei te aduce la realitate. Priveşti atent. Podarul are cuşcă de salvare,
instalaţia electrică este făcută cu grijă iar din interiorul machetei nu
lipseşte nici sfoara care se încolăceşte pe furtun.
După ce ai ascultat cele spuse de
ghid, începi adevărata vizitare a expoziţiei. Standurile special amenajate,
cuprind multe piese, dispozitive cu care tu petrolist, eşti obişnuit, lucrezi
cu ele în fiecare zi. Dacă eşti încărcător de material tubular, poţi vedea
dispozitivele de încărcare, dispozitive care te feresc de accidente. E drept că
multe din ele nu se prea găsesc in şantierele moineştene. Aşa de pildă,
dispozitivul de legat prăjini de foraj şi alte materiale tubulare lipsesc. Dar
odată văzîndu-le, eşti impulsionat să ceri conducerii intreprinderii la care
lucrezi, să ţi le pună la dispoziţie.
Continui să vizitezi. Pe una din
mesele lungi, din partea opusă intrării, vezi un transformator electric înconjurat
de apărători.
De uşile lui atîrnă tăbliţa prin
care-ţi anunţă pericolul ce te aşteaptă dacă nu lucrezi conform normelor de
tehnica securităţii. Alături de el, ceva mai la dreapta, se află o turlă în
montaj. In vîrful ei aparatul „săgeata“ îţi arată modul cum trebuie sa
manevrezi riglele pentru a te feri de accidente.
Cînd ghidul îţi arată centura de
siguranţă şi tolba cu scule îţi aminteşti că odată era gata să-ţi accidentezi
un tovarăş din echipă, cînd ţie, care lucrai sus pe turlă şi nu aveai tolbă,
ţi-a scăpat un şurub. Dacă-l lovea...? Şi gîndurile îţi zboară la primul ajutor.
Priveşti trusa cu medicamente. E plină. Zîmbeşti. Cea de la secţia unde lucrezi
nu-i chiar aşa bine aprovizionată. Atunci de ce nu arăţi în consfătuirea de
producţie că...?
Dar multe ai de văzut la această
expoziţie. După un timp îndelungat, la plecare, îţi mai arunci o dată ochii în
sală. Pe peretele din fund, sub portretele conducătorilor noştri citeşti : „In
Republica Populară Romînă protecţia muncii este o problemă de stat".
Şi gîndurile îţi zboară spre
partid : astăzi viaţa omului e lucrul cel mai de preţ.”
EUGEN CART
Flacăra Moineștiului 1957 – sursa Arcanum
PS În cazul în care filmul mai
există în arhive, ne-am bucura să îl putem viziona. Ne poate oferi cineva
informații?

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu