Vasile Alecsandri şi învăţătorul Costache Mitici din Bucşeşti

 

 

Bucşeşti, comună răzeşească de pe Tazlăul de Sus, număra la 1865 circa 500 de familii, cu 38 copii pentru clasa I, aşa cum indică „Anuarul general al Instrucţiunii publice pe anul 1864—1865" de V. A. Urechia (Bucureşti 1868). După adoptarea legii instrucţiunii din 1864, care prevedea obligativitatea învăţămîntului primar, la Bucşeşti se înfiinţează, în toamna lui 1865, clasa I, avînd ca prim învăţător pe Alecu Barna, absolvent al cursului primar şi preparandial. Şcoala era întreţinută de comună şi funcţiona în local închiriat şi construit din vălătuci. Pe sigiliul şcolii erau gravate stemele Moldovei şi Ţării Româneşti şi următoarea titulatură: „Şcoala de model a comunei Bucşeşti, din plasa Tazlăul de Sus, Judeţul Bacău".

Lui Alecu Barna i-a urmat ca învăţător Ia Bucşeşti Costache Mitici, începînd din 1867. Acesta s-a bucurat de protecţia poetului Vasile Alecsandri, față de Titu Maiorescu, ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, de atunci. Învăţătorul fusese victima unei măsuri abuzive a primarului Costache Palade Ceauşu, în casa căruia funcţiona şcoala, cu clasele I şi a Il-a. In urma unor neînţelegeri de ordin personal cu primarul la care contribuise din plin şi nevasta acestuia, Costache Mitici „este pus în disponibilitate din cauză de neglijență“. In situaţia de a nu mai avea cu ce se întreţine, învăţătorul apelează la sprijinul lui Vasile Alecsandri. Poetul, aflat la Mirceşti, scria ministrului la 12 ianuarie 1876 :

 

„Iubite Domnule Maiorescu,

Îmi Iau libertatea să intervin în favoarea unui vechi profesor (un de economie politică)... care după opt ani de serviciu a fost victima unui primar ţîfnos... Numele lui este COSTACHE MITICI —, catedra lui era o modestă catedruţă de şcoală primară in satul Bucşeşti, comuna Podurile — plasa Tazlăului de Sus, judeţul Bacău. Sărmanul! In fine şi-a găsit Bacăul! Şi astăzi este pus în disponibilitate din cauza de neglijentă...

Iată istoricul acestei lamentabile tragedii cîmpeneşti. Acum se aşteaptă deznodămîntui final. Cine este chemat a-I decide ? Ministrul. De aceea mă adresez la Ministru, cu rugămintea ca să reintegreze pe pacient în funcţia de profesor şl, chiar dacă acesta ar fi oarecum culpabil de ceva neglijenţă să fie iertat pentru astă oară, în consideraţia slăbiciunii naturii omeneşti şi mai cu seamă româneşti.

Eu răspund pentru dînsul că în viitor el se va feri de asemenea păcat ca dracul de tămîie şi ca bucureşteanul de slujbă fără leafă.

Complemente respectoase D-nei Maiorescu.”

V. ALECSANDRI

 

C. Mitici fiind reintegrat în funcţie, şcoala s-a mutat în casa lui Gheorghe Ion Ariton, care fiind căsătorit cu Balaşa, sătenii numeau casa şcolii „la Balaşa". Casa Balaşei era peste drum de actualul local nou al Şcolii generale din Bucşeşti. După terminarea primelor două clase, unii dintre elevi urmau cursurile Şcolii domneşti din Moineşti, unde era director David Climescu, cel care in 1877 oferise intreg salariul pe trimestrul I pentru sprijinirea războiului de independenţă.

Neculal I. BIBIRI

 

Steagul Roșu Bacău -1972 (sursa Arcanum)