Nemulțumiți au existat întotdeauna și vor exista mereu. E posibil ca și apartenența politică a autorului să-i fi influențat perspectiva. Nu spunem că Moineștiul acelor vremuri era un oraș fără probleme, dar nici nu cred că totul era rău. Ca întotdeauna, au existat și neajunsuri, dar și lucruri bune. Cred că istoria merită privită cu echilibru, înțelegere și cu atenție la contextul vremurilor.
Din articol aflăm câte ceva despre viața orașului: exista un bordel, se juca biliard, funcționa un cinematograf, iar în centrul orașului se afla o fântână. Detalii care, dincolo de tonul critic al autorului, ne ajută să descoperim Moineștiului de atunci.
*****
„E vorba de lumină la Moinești ?
Suntem informati că d. primar al Moineștilor intenționează a introduce lumina electrică în acest târgușor.
Frumoasă idee, chiar din cele mai frumoase, dar să ne erte d. Primar dacă îi vom spune că nu știe să facă gospodărie de bun gust, că zău, până la lumină electrică mai trebuesc multe în oropsitul nostru oraș.
Ce să vadă întâmplătorul vizitator la lumina d-lui primar ? de noi nu mai vorbim că, să zicem, ne-am deprins cu o anumită stare, dar ce să expunem noi noaptea? căci trebue să mărturisim că orășelul nu și-a schimbat nimic din aspectul lui de acum două zeci de ani, acelaș aspect oriental, acelaș gunoi cu vârf în mijlocul străzei, aceleași coji de cartofi veșnic aruncate în centrul orașului, aceleași gospodine ce stropesc străzile cu lături [sigur, dacă primăria n'are apă], aceleași pisici moarte cu priviri triste de soarta târgului, aceiași gară tristă ca și orașul, aceiași sergenți cu bocancii rupți și nelustruiți [Nu zău, nu s'ar putea ca ei să aibă alt aspect decât simpli lunatici ?) ...
Și ce să mai vadă călătorul ? cinematograful cu sgomotul lui de baie de abur? fântâna lui ... Pegas de pe str. Alex. Constantinescu, ce-și varsă apa inspiratoare nesupărată de nimeni pe stradă ? bordelul Moisoaei din chiar centrul orașului cu biliard-paravan ? trotuarele model de curățenie ?
Dacă d. primar are de gând să menție aceiași murdărie, acelaș aspect oriental, aceleași baricade de gunoi peste care cazi noaptea, aceleași pisici moarte, care produc mírosuri speciale pentru târgul nostru, aceleași trotuare, atunci îl rugăm în genunchi să nu mai aducă lumină, că suntem sătui de celeași, și tot aceleași tablouri [bune pentru penelul unui Rubens), pe care le vedem decum se face ziuă și până se înoptează, că ne-ar nenoroci silindu-ne a le vedea și în aspectul lor noaptea la lumina electrică, și ne-ar molipsi de spaima strigoilor.
Mai bine să satisfacă celelalte nevoi ale târgului care sunt multe, schimbând aspectul de acuma al târgului, și atunci este binevenită lumina electrică.
Intr'o corespondență viitoare, vom face o descriere mai amănunțită a orașului Moinești.
Justinius.”
„Bacăul” 1927
sursa Arcanum
