„Cu prilejul lucrărilor la grădină, în perimetru situat în apropierea locuinței lui Ionel Rusu din localitatea Boşoteni, com. Bereşti-Tazlău, jud. Bacău, în vara anului 2009, a fost descoperit un vas ceramic spart din vechime, care conținea monede de argint. La începutul lunii iunie, descoperitorul tezaurului a adus la muzeu 293 monede împreună cu fragmente ceramice. În perioada 19-21 august 2009, muzeul a organizat săpături de evaluare de teren, pe locul descoperirii, în urma cărora au mai fost descoperite două monede. S-a trasat o casetă de 2x2 m, prin care s-a cercetat locul descoperirii tezaurului. Au fost identificate fragmente ceramice medievale, precum şi obiecte metalice din epoca modernă şi contemporană.
Vasul, recuperat parțial și restaurat, este o cană cu o singură toartă, lucrată la roată, din pastă fină de culoare cărămiziu deschis. În starea actuală, înălţimea lui este de 13,2 cm, diametrul fundului de 6 cm, diametrul gurii de 9,5 cm, diametrul maxim de 10,9 cm. Împreună cu cele 295 monede de argint, se păstrează în colecțiile Complexului Muzeal,,Iulian Antonescu" Bacău.
Compoziția tezaurului oglindeşte numerarul aflat în circulație la data încheierii acumulării. Acesta provine din Imperiul Otoman şi Sfântul Imperiu roman de națiune germană. Pe nominaluri, cuprinde un beşlik (5 parale) bătut la Kostantinyie* (azi, Istanbul), respectiv, Groschen (3er) - cinci exemplare, piese de 10 Kreuzer - 20 exemplare, XV Kreuzer - un exemplar, XVII Kreuzer - două exemplare şi 20 Kreuzer - 266 exemplare. Această varietate de nominaluri provine din atelierele oraşelor imperiale Frankfurt am Main şi Nürnberg, episcopatului de Bamberg, principatelor de Bayreuth şi Ansbach, ducatului Bavaria, arhiepiscopatului de Salzburg, Sileziei şi din unele domenii ale Casei de Austria.
****
Cea mai timpurie piesă este XV Kreuzer din 1675 emisă de împăratul Leopold I. la Kremnitz, respectiv, două emisiuni transilvane de 20 Kreuzer din 1688 ale lui Joseph II. Acest amestec ciudat de numerar, în care cel mai timpuriu nominal pare să fi rămas în circulație cel puțin 113 ani, cuprinde şi o piesă măruntă de argint de la sultanul Abdülhamid I.
****
Aşadar, se poate crede că acest tezaur s-a constituit cel mai probabil în Transilvania de unde, odată cu mişcările de trupe în războiul ruso-austro-turc, a putut ajunge în Moldova. Aici, după extincția posesorului monedelor, a fost găsit de un localnic, fapt sugerat şi de contaminarea" lotului cu piesa de 5 parale emisă de sultanul Abdülhamid I, care se bucura de libera circulație pe piața unei provincii de margine otomană cu statut privilegiat. Dar, în acele împrejurări, noul posesor a ascuns tezaurul într-un vas de lut imediat după 1788.”
Întreg articolul scris de Lăcrămioara-Elena Istina, Viorel M. Butnariu, Marius-Alexandru Istina, îl puteți citi online în Revista Carpica nr.XXXVIII.
sursa: Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu