"Vad al Neguţătorului” -

 „Vadurile au fost utilizate atât de negustori, dar şi de simpli călători sau de către armatele statelor străine care invadau în numeroase rânduri Moldova. Prima menţiune probabilă a unei vămi de acest gen, este din 29 iunie 1400, când Alexandru cel Bun întăreşte hotarul unui sat de pe Tazlău care cade în drum până la "vadul mare". În acest caz în fixarea hotărniciei sunt menţionate o serie de elemente cum ar fi "drumul", "drumul mare", "vad" cât şi "vadul mare". Tocmai aceste elemente şi în special ultimul, folosite în hotarnica respectivă, ne determină să considerăm că este vorba de un vad utilizat de negustori, care presupunea achitarea unor taxe proprietarului respectiv.”

------------------------------------------------------------------------------

„O ultimă menţiune a unui vad din secolul al XV -lea, este din 5 martie 1493, când se foloseşte într-o hotarnică toponimul "Vadul Neguţătorului" aflat la confluenţa dintre Tazlăul Mare şi Tazlăul Sărat. Chiar dacă documentul este unul fals, fiind însă vorba de un toponim cu o denumire extrem de sugestivă pentru problema luată în dezbatere, informaţia poate fi luată în considerare. În acelaşi timp cei care au falsificat relaţia de proprietate, au avut grijă ca elementele de toponimie utilizate să fie veridice. Tot conform documentului în apropierea vadului se afla seliştea Steţcani (satul Tescani din zilele noastre). Există posibilitatea ca vadul menţionat în documentul din 29 iunie 1400, locul vămii Tazlăului atestată la 1431 şi acest "Vad al Neguţătorului" să fie identice.”

Din articolul „Vaduri şi "poduri umblătoare" pe teritoriul Moldovei medievale” scris de Constantin Tofan în revista „Acta Bacoviensia” nr.7.

sursa: Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale

Toate reacţiile:

2Constantin Ciocan şi încă cineva