Documente de atestare a Moineștiului în secolul XVIII

 

Pentru a păstra autenticitatea sursei, am preferat să postez imaginea paginii originale.

Fragmentul face parte din articolul „Toponimie romînească”, de Giorge Pascu, publicat în „Revista critică”, anul XIII, nr. 2–3, 1939.

Sursa: BCU Iași.

Întrebări:

Tătești este Lucăceștiul de azi?

Dar poiana Beleghet mai este ca denumire azi? Dacă da, unde ar fi?Sau unde a fost?

*****

Din volumul «Compendiu de geografie și istorie locală – Moinești – 565 de la prima atestare documentară», de Vasile Anghel:

„Astfel, este documentul datat: 1439 (6947), octombrie, 28, Suceava, prin care Iliași voievod, domn al Țării Moldovei şi fratele său voievod, dăruiesc boierului pan Giurgea Moian două sate, anume: Moenești si Tăteşti şi poiana Beleghet, pentru credința sa față de domn.

Un alt document este acela emis în anul 1452, 10 septembrie, de cancelaria Moldovei, în timpul domniei lui P. Aron, care menționează localitatea Moineşti.

Acest document a fost folosit de N. Iorga în „Studii şi documente", vol. VII, pag. 284, când vorbeşte despre localitatea Moineşti.

În timpul domniei lui Ştefan cel Mare se aminteşte despre Moineşti atunci când o parte din oastea lui Matei Corvin, regele Ungariei, învins de domnitorul moldovean, în lupta de la Baia, 1467, s-a retras spre Transilvania pe drumul ce trecea prin Moineşti.

****

Un alt document, din 1531, aminteşte de Moineşti. Acesta reia, în parte, datele din documentul din 1439: „1531 (7039), martie, 26, Huşi, Petru Voievod (Rares), domnul Moldovei, întăreşte uric lui Petre Ungureanu, a treia parte, din partea de jos, din jumătatea din satul Moineşti, cumpărată cu 90 de zloți tătărăşti de la Duma Bândică, nepotul lui Giurgea Moian, din privilegiul acestuia de la străvechiul domnului Ilie v.v." 18. În partea de jos a acestui document se aminteşte, din nou, despre pârâul Urmeniș, pe care-l vom mai întâlni şi în alte documente.

În lucrarea ,,Descriptio Moldaviae", 1716, D. Cantemir menționa că pe „Tazlăul Sărat, nu departe de satul Moineşti, în ținutul Bacăului, curge dintr-un izvor păcură amestecată cu apă, de care se servesc ţăranii ca să-şi ungă carele."

Cavalerul Ritter von Radisci, în 1789, impresionat de cele văzute în zona Moineştiului scría că: „nafta gâlgâie din pământ."

Pe harta lui Bawer, 1783, este menționat satul Moineşti.

Sub denumirea de oraş, această aşezare apare, pentru prima dată, pe harta lui Hora von Otzellovitz din 1790 în care este înscris „Stadt Moinesty, cu un număr de 255 de locuitori".”