Pe urmele familiei Rosetti-Tescanu

     Ce să faci într-o zi de călduroasă de vară? Să mergi să vizitezi împrejurimile orașului și să descoperi istoria zonei unde locuiești.

"La conac" , Tescani -pictor Dumitru Macovei

     Așa că împreună cu familia și cu rudele din zonă am pornit la plimbare la Tescani. Am mai fost la conac, unde am aflat despre familia Rosetti-Tescanu, am vizitat conacul și grădina, m-am documentat de pe net și din cartea Marucăi Cantacuzino-Enescu despre istoria lui, am văzut imagini vechi ale Tescaniului din cartea lui Mihai Ceucă despre fotograful Emil Prato. În această carte am găsit și fotografia Vilei Meri a fratelui Marucăi, care astăzi nu mai este, dar o puteți vedea și citi despre ea, cu completări făcute de către Ioan Cozma:

https://moinestipozitiv.blogspot.com/2019/01/vila-meri.html

     

Maruca Cantacuzino-Enescu - portret de C. Berdilă

Pentru că în această perioadă la Tescani se desfășura Tabăra de pictură 2019, am avut ocazia să vizităm și interiorul bisericuței conacului. Aflasem că pe lângă biserică a fost cimitirul celor de la conac, care a fost mutat în cimitirul satului.
„Maruca povesteste ca acolo se faceau slujbe la Craciun si la Pasti. Acolo au fost inmormintati membri ai familiei, in jur a fost cimitir. Au fost stramutati 11 Rosettesti in cimitirul din sat. Catapeteasma a fost dusa la biserica din sat, dupa ce a ars capela. (…)”

Așa că am plecat la cimitir, pe ulițe satului, unde am mai găsit câte ceva de fotografiat:

După peripeții pe ulițe în căutarea cimitirului, noroc că lumea-i mică și am dat peste cunoscuți în sat care au mers cu noi până aproape de cimitir. 

Biserica cimitirului este foarte veche, dar nu poate fi vizitată în interior. 

Foarte aproape de biserică se află mormintele Rosetteștilor, care sunt împrejmuite.

Dezamăgirea a fost mare, pentru că abia am reușit să descifrăm scrisul de pe câteva pietre funerare, pentru că ni se spusese că partea familiei Rosetti este îngrijită. 

Piatra de mormânt a mamei Marucăi Cantacuzino-Enescu, Alice Rosetti-Tescanu  nu am descoperit-o deși am citit că acolo ar fi îngropată. După un pic de muncă, deși nu am avut ustensile necesare am reușit să citim următoarele pietre:

  

C-tin Rosetti Tescanu 

                    Elena Rosetti Tescanu 1888-1938

Costache Rosetti-Tescanu

O biografie a lui Costache Rosetti-Tescanu o citiți aici:

https://moinestipozitiv.blogspot.com/2019/03/costache-rosetti-tescanu.html 

dar pentru că nu se vede bine scrisul, nu știu daca este aceeași persoană.

D-tru Rosetti-Tescanu 

tatăl Marucăi Cantacuzino-Enescu

După cum se vede, nu prea se mai distinge mare lucru și cred s-ar putea aloca și fonduri pentru refacerea acestor pietre, rescrierea lor, aducând astfel un omagiu celor care au construit conacul și acum e muzeu, chiar dacă acesta e renumit datorită lui George Enescu.      

În lista monumentelor istorice a județului Bacău (2015), în Tescani găsim: 

Școala e în stadiu de renovare, la fabrica de spirt am ajuns până la poartă și nu cred că se poate vizita, deoarece este domeniu privat. Sunt curioasă să văd clădirea pentru că am găsit în unele documente de la sfârșitul secolului XIX, numele directorului de la Fabrica de spirt și a unor muncitori de etnie evreiască.  

Avram Steuerman-Rodion , (poet, prozator și traducător evreu) îi dedică Alicei Rosetti-Tescanu un sonet, care apare în cartea sa „Frontul roșu- sonete postume”, poeme scrise în timpul Primului Război Mondial, când acesta a fost detașat pe front ca medic și a îndeplinit și sarcina de corespondent de război. 

Completare la postare:

https://moinestipozitiv.blogspot.com/2019/11/alte-cladiri-cu-multe-amintiri-din.html

Tescani: https://moinestipozitiv.blogspot.com/2020/02/regina-maria-la-tescani.html 

Mihaela Rusu

Hrisovul târgului Moinești - 175 de ani

Textul integral în următorul link la pagina 11.

Extrase din Revista Istorică:

Preotul Ioan Andrioaie

 Din cartea „Personalități moineștene” scrisă de Cornel Galben, apărută la Editura „Corgal Press”-2011.

Ziua limbii și teatrului idiș 2019

https://leolam-jewish-heritage-foundation.blogspot.com/2019/06/ziua-limbii-si-teatrului-idis-2019.html

Preotul Clement Patrichi și familia

„Frumoși și tineri, bunicii mei, preotul Clement Patrichi și soția lui, Maria, de la a căror căsătorie se împlinesc astăzi 100 de ani. (26 iulie)

Născut în anul 1899, în comuna Poduri, a fost fiul preotului Neculai Patrichi. Din anul 1922 a fost preot în parohia Valea Arinilor, care cuprindea și Gazaria și Prajestii. S-a stins din viață în august 1971. Bunica mea, Maria, fiica preotului Ioan Ciosu, i-a supraviețuit 5 ani.”

 1929 - Lucia și Victor Patrichi, copiii preotului Clement Patrichi din Moinești, îmbrăcați în costume populare țesute de mama lor, Maria Patrichi.

Patrichi Roxana

Jurnalul unui erou trotuşean (1)

„Pe la 6 octombrie plecăm din Valea-Rea, decorul acestei drame, spre Moineşti, târgul petrolului. Ar fi fost mai bine să-i zică Moiseşti, reminiscenţă biblică, coborâtorii lui Moise fiind stăpânii târguşorului!
Acolo, situaţia se clarifică. Regimentul 37 pleacă la Comăneşti, intrând, vremelnic, sub ordinele diviziei XV, coman­dată de generalul Eremia Grigorescu. Colonelul Bunescu este mutat în postul de comandant al brigăzii 14 şi trimis pe Valea-Trotuşului, la Asău!
În Moineşti, cantonasem trei zile în oraş, împreună cu băieţii din 37.”

Continuare

Ștefan Luchian -Hanul din Moinești -1909

„O operă de importanță muzeală semnată de Ștefan Luchian va fi repatriată prin intermediul Licitației Artmark din data de 11 iunie. Este vorba despre lucrarea Hanul din Moinești [1909], ce revine după o îndelungată viețuire în Cehia, într-o colecție de artă românească.

Moineștiul începutului de secol XX era un loc frecventat de turiști în special pentru băile tămăduitoare. Frumusețea locului atrage însă și pe unii artiști, cum ar fi de pildă, Ștefan Luchian. La Moineşti lucrează mai cu nerv, tuşele de culoare devin mai intense și prevestesc o etapă de vârf a artistului.

Într–o scrisoare adresată către prietenul său Virgil Cioflec, îi mărturiseşte profund impresionat: „….Simt că locurile astea mă iubesc. Frumos e un biet cuvânt care nu spune nimic din splendoarea scânteietoare a peisajului din Moineşti”.

Hanul din Moinești, ce va fi licitat în data de 11 iunie, a făcut parte din colecția istorică a generalului Ilie Șteflea (mâna dreaptă a mareșalului Ion Antonescu) și a fost cel mai probabil achiziționată direct de la artist. Opera a participat la expoziția personală Ștefan Luchian, din martie 1910, de Ateneul Român.”

sursa 

COSTACHE ROSETTI-TESCANU

„Boier iluminist, revoluţionar, unionist, deputat şi senator de Bacău.

N. iunie 1814, Tescani - m. 26 martie 1879, Tescani.

Nume la naştere: Constantin Roset. Fiul lui Dumitrache şi al Smarandei (n. Krupenschi).

Soţii: Elena Jora, Angelica Moser, Eufrosina Romalo.

Preşedinte al Tribunalului Bacău (7 nov. 1845 - 10 aug. 1846)

Primar al Teţcanilor (1868).

Activitate politică:

- În mai 1848 a desfiinţat „boierescul” (claca) de pe moşia sa din Tescani şi a dat fiecărui ţăran vatra casei şi 15 prăjini de pământ. Tot atunci, a deschis o şcoala publică în Tescani (care a funcţionat până în 1850), fiind şi învăţător pentru copiii sătenilor.

- În noiembrie 1855 a eliberat din robie cei 34 de ţigani de pe moşie.

„Domnul Costache Roset Teţcanu din Bacău n-au aşteptat iniţiativa guvernului. [...] Dlui este desăvârşit român, crescut şi trăit în ţeara sa şi totuşi enunciă nişte idei radicale care figură în programul progresiştilor celor mai înaintaţi.” (M. Kogălniceanu, în „Steaua Dunării”, 2, nr. 27, 1 decembrie 1855, p. 105).

- În iunie 1856 înfiinţează Comitetul Unirii din ţinutul Bacău (al cărui preşedinte devine) şi aderă la Comitetul Unirii din Moldova.

- La 30 august 1857 este ales deputat în Divanul Ad-hoc. 

- La 7 octombrie 1857 votează pentru Unirea Principatelor, pentru desfiinţarea privilegiilor de clasă şi pentru instaurarea egalităţii tuturor românilor. 

- La 3 ianuarie 1859 semnează, în calitate de deputat de Bacău, declaraţia că va acorda votul său pentru alegerea lui Al.I. Cuza.

Scrieri: 

- „Trecutulu relele ţerei şi lecuire loru”, de K.T., Proprietaru mare şi Deputatu. Iaşii (Tip. Buciumului Romanu, Proprietari: T. Codrescu şi D. Gusti), Iulie 29, 1859. (22 x 14,5). 20 p. 

- „Reclamare către Adunările Legislative ale Principatelor-Unite pentru dreptate în cvestia proprietăţei şi a cultivatelor de pământu”, de C. Roset Teţcanu. Iaşii (Tipariul Tribunei Române), 1861. (24,5 x 15,5). 1 f., 14 p. 

- „Chestia Lucăceştilor sau nenorocirile unui arendaşu ce plăteşte regulatu Căstiurile către fiscu” [de C. Rosset Teţcanu]. Bacău (Imprimeria Tăutu), 1868. (22 x 13,5). 29 p. 

- „A doua parte a chestii Lucăceştilor sau nedreptăţi de care nu s’a mai văzut până acum” [de C. Rosset Teţcanu]. Bacău (Imprimeria Tăutu), 1869. (20 x 12). 1 f., 12 p.

„Purtător al uneia din cele mai dramatice conştiinţe a timpului său, iniţiator al unor măsuri de progres social, fruntaş al Unirii şi susţinător neabătut al cauzei ţărăneşti, Costache Rosetti Teţcanu a fost ocolit cu prudenţă în timpul vieţii şi uitat pînă la ignorare după moarte. Cum se explică acest destin? Mai întîi, omul era de o rară modestie, comparabilă în epocă cu aceea a lui Costache Negri, pe care dealtfel îl considera singurul său prieten adevărat. [...] Pe de altă parte, structura tenace a lui Costache Rosetti Teţcanu avea la bază o gîndire de cea mai mare independenţă, manifestată deschis, ceea ce-i conferă perspectiva detaşării dar şi a distanţării de contemporani, amînîndu-i comunicarea într-un viitor al redescoperirii adevărurilor sale. Viaţa nu-i oferise prea multe bucurii. De la vîrsta adolescenţei rămăsese fără tată şi luase asupra sa greul gospodăresc, situaţie care-i anulase orice perspectivă a şcolilor înalte, oprindu-l la învăţatul acasă ori în una din primele instituţii moldovene, limită pe care o va îndepărta printr-o neobosită strădanie de autodidact. Apoi propria familie şi-o întemeiase anevoios şi fără noroc, rupîndu-şi tinereţea în trei căsătorii. Liniile negre ale vieţii, numite de el „nenorociri”, îi consolidau astfel atitudinea gravă asupra existenţei [...] Fără a participa la revoluţia de la 1848, pe care o considera în Moldova, acţiunea unei singure clase, el îi aplică principiile şi, ca agă iluminist, desfiinţează în vara acelui an boierescul de pe propria moşie, toamna deschide în tinda casei şcoala sătească, fiindu-i şi întîiul învăţător, iar după cîţiva ani eliberează ţiganii robi particulari, înainte de hotărîrea domnească.” (C.Th. Ciobanu, „Un gînditor progresist, partizan al adevărului social: Costache Rosetti Teţcanu (1814–1879)”. În: „Ateneu”, nr. 3, sept. 1979, p. 14).

Bibliografie:

Gherguţă, Mihai. Costache Rosetti-Tescanu. 1814–1879. În: Mihai Gherguţă. „Cartea Tescanilor. Studiu monografic”. Bacău, 1983, p. 81-96.

Budău, Eugen. Costache Rosetti-Teţcanu. În: Eugen Budău. „Bacăul literar”. Iaşi : Universitas XXI, 2004, p. 32-33.

Ciobanu, Constantin Th. Un gînditor progresist, partizan al adevărului social: Costache Rosetti Teţcanu (1814–1879). În: „Ateneu”, 16, nr. 3, sept. 1979, p. 14. 

Ciobanu, Constantin Th. Costache Rosetti Teţcanu. (I–IV). (Incinta). În: „Ateneu”, 21, nr. 3, mart. 1984, p. 5; nr. 4, apr. 1984, p. 10; nr. 5, mai 1984, p. 14; 22, nr. 1, ian. 1985, p. 5, 11.

Păltănea, Paul. Note la biografia lui Costache Rosetti-Teţcanu. În: „Carpica”, XVI, 1984, p. 175-193.”

sursa:  Biblioteca Județeană „C. Sturdza” Bacău

„Costache Rosetti şi-a înscris numele în istoria relațiilor sociale din Moldova printr-o faptă unică. La 2 septembrie 1848, într-un moment în care flacăra revoluției burghezo-democratice mai flutura încă pe pământul românesc, în ciuda prezenței numeroaselor trupe ale puterilor reacționare, proprietarul moşiei Tețcani „desființează boierescul politicesc precum şi urmatile îndatoriri" ale ţăranilor către stăpînul moşiei. Totodată el acordă în mod gratuit sătenilor de pe întreaga sa moşie o casă, 8 prăjini pămînt pentru ogradă şi grădină. Prin acelaşi act progresist el oferă ţăranilor posibilitatea de a arenda suprafețele necesare de teren agricol şi fînaț la preţul de 5 parale prăjina. Erau acordate şi garantate alte avantaje economice locuitorilor de pe această moşie fără nici un fel de obligații.”  

https://moinestipozitiv.blogspot.com/2025/10/raporturile-dintre-proprietari-arendasi.html

sursa: Revista Carpica nr.15

O altă postare de pe acest blog despre biogrfaia lui Costache Rosetti în următorul link:

https://moinestipozitiv.blogspot.com/2025/10/note-la-biografia-lui-costache-rosetti.html